Sâmbătă, 25 aprilie 2009, a fost inaugurat Ateneul cultural Nicolae Bălănescu din Giurgiu.

Auzeam de multă vreme că la Zilele Municipiului Giurgiu se întâmplă lucruri deosebite, dar tot nu mi se părea că acest oraş ar putea să însemne ceva pe plan cultural. Mai ales acum, după ce Caracalul a redeschis Teatrul Naţional cu atata tam-tam mediatic şi cu ataţia invitaţi de marcă.
Aşa că invitaţia de a participa la un concert simfonic la Giurgiu mi s-a părut doar un prilej de a mai ieşi din Capitală. Ar trebui însă să mulţumesc providenţei pentru că am ajuns la eveniment, pentru că acum nu mă mai aflam - ca acum 20 de ani - în situaţia de invitat special ca membru în juriu la un festival giurgiuvean.
Surpriza a fost totală.
Primarul Municipiului Giurgiu, domnul Lucian Iliescu, în funcţie din anul 1996, a reuşit să inaugureze Ateneul cultural Nicolae Balănescu, o investiţie de aproape 200 miliarde lei vechi,o adevarată bijuterie arhitectonică cu sală de spectacole multifuncţională, sală de conferinţe şi un generos spaţiu expoziţional. Au fost de faţă toate notabilităţile judeţului, dar şi câţiva invitaţi speciali: Adrian Iorgulescu,fostul ministru al Culturii şi principalul aliat în realizarea acestei investiţii culturale, Ovidiu Ioaniţoaia, jurnalistul şi realizatorul TV fiind fiu al Giurgiului, dar şi parlamentarii judeţului, în primul rând Mădălin Voicu, politician şi muzician în timpul liber.
Pe scurt e vorba de un ansamblu cultural nou-nouţ, continuator al tradiţiei Ateneului cultural construit şi donat giurgiuvenilor de către avocatul Nicolae Balănescu acum 70 de ani.
A fost ţinută o slujbă de sfinţire a Ateneului de către un sobor de preoţi condus de către Episcopul dr. Ambrozie şi a fost inaugurată o expoziţie de artă plastică a unor artişti giurgiuveni, de talie naţională şi internaţională. Partea oficială a mai inclus cuvântări ale părinţilor spirituali, Lucian Iliescu şi Adrian Iorgulescu, a unui fost membru al conducerii ateneului în vârstă de 101 ani şi au fost decernate trei distincţii de Cetăţean de Onoare pentru trei mari animatori ai vieţii culturale giurgiuvene.
Pentru spectacolul inaugural a fost invitată orchestra Filarmonicii din Ruse, oraşul de peste Dunăre cu o mare tradiţie culturală, cel care l-a dat lumii pe Elias Canetti. Un ansamblu profesionist condus de către un dirijor tânăr şi talentat, care i-a cucerit pe toţi cei prezenţi. Chiar am sugerat doamnei Viorica Naghi, managerul public al Municipiului Giurgiu, invitarea acestei filarmonici pentru organizarea unei stagiuni permanente. Programul susţinut a fost adaptat publicului, numai cu lucrări foarte antrenante, dar şi cu cele mai cunoscute arii din Carmen sau Boema. Am avut parte de un moment emoţionant, interpretarea de excepţie a Rapsodiei Române nr.l a lui George Enescu, aducându-i lacrimi în ochi până şi lui Mădălin Voicu. Pe care cred că-l vom revedea dirijând de pe podium, cel puţin de dragul acestei superbe sali de concerte. A doua surpriză a fost interpretarea filigranată a unei prelucrări realizate de compozitorul bulgar Vladigerov după Hora Stacatto de Grigoraş Dinicu. Finalul cu piese de Strauss a fost apoteotic, hazliul dirijor, un fel de Ioan Gyuri Pascu al nostru, ajungând să dirijeze atât orchestra, cât şi spectatorii. Artiştii,inclusiv cele două soprane,au fost aplaudaţi minute în şir. La sfârşit, doar paharul de şampanie oferit de organizatori, le-a dat curaj conducătorilor auto să se mai apropie de automobile deoarece aceştia se plângeau că au aplaudat atât de mult şi nu mai au palme de pus pe volan.
Succesul primarului Lucian Iliescu e incontestabil, iar colaborarea transfrontalieră dintre Giurgiu şi Ruse este de dat exemplu, fiind rezultatul muncii dedicate a directoarei de integrare europeană Steluţa Purcaru şi a succesoarei Mirela Popazu, dar şi bulgăroaicei cu bunică română Kety.
Nasc şi la Giurgiu oameni care fac lucruri deosebite, evenimentelor de acest fel meritând să li se acorde atenţie indiferent de culoarea lor politică. Se pare că apartenenţa liberală nu a atras la manifestări nici pe actualul premier, dar nici pe domnul preşedinte Băsescu, care ar fi putut prelua din mers aura de ctitor al unui lăcaş de cultură ridicat în timpul domniei sale.