PARIU PE PRIETENIE
Site-ul www.bocancul-literar.ro şi partenerii săi organizează ultima ediţie a Pariului pe Prietenie din anul 2010, în data de 12 decembrie, de la ora 18:30.

Evenimentul va fi găzduit, de această dată, de Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, Club Old School din Calea Plevnei nr. 61.

În cadrul segmentului literar, vor lectura Adrian Suciu, Leonard Ancuţa şi Daniel D. Marin. Vom organiza lansarea celei de-a doua cărţi semnate de Sorin Poclitaru, prezentată de Clara Mărgineanu.
Direct de la „Plasa de stele” - Antena 1, va veni Viorel Gaiţă.

Muzica va fi susţinută de Adrian Bezna, trupa Zări, Cătălin Ungureanu, Ovidiu Mihăilescu, Marius Matache (Make), Puiu Creţu, Fox Studis, Proiectul Tivodar, Cipriana şi Filip Şerbu.

Moderatorii ediţiei: Tatiana Ojog, Sorin Teodoriu, Ştefan Ciobanu şi Ştefan Tivodar.

Locaţia: Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, Calea Plevnei nr. 61, Sector 1, Club Old School, etaj 2, punct de reper: în spatele Operei Române.

Intrarea liberă.
Nu se fac rezervări telefonice.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Am inceput direct cu anuntul pentru ca imi doresc sa fim cat mai multi la aceasta intalnire de gala cu muzica si literatura de calitate.
Am descoperit de cateva saptamani acest grup de prieteni (ca doar e "Pariu pe prietenie!") care reusesc sa creeze un eveniment artistic numai din iubire de frumos si dintr-un prea plin sufletesc.Inca de cand ne-am cunoscut, la Seara Vali Sterian, i-am invitat sa vina cu acest spectacol la Casa Studentilor, aici unde imi doresc sa regeneram gustul tinerilor si studentilor pentru muzica si poezie.
Cu ocazia acestui spectacol, multi dintre artisti se vor reintoarce in Casa Studentilor unde au mai cantat in acest an: Marius Matache,Ovidiu Mihailescu, Puiu Cretu si duo-ul de folkjazz "Fox Studis".
Pentru Stefan Tivodar va fi o ocazie sa demonstreze cat de sus a ajuns ca maiestrie, dupa ce si-a facut "ucenicia" tot aici la cenaclul "Trei ceasuri bune".
Desi va fi un program incarcat, la rubrica "Open Stage" vom avea si reprezentanti ai artistilor studenti, folkista Ana Maria Dumitru si Grupul de muzica medievala "Truverii".
Va astept pe toti cu drag !

In zilele de 20-21-22 noiembrie 1990 am avut nebunia de a organiza de unul singur un festival de 3 zile la Sala Palatului, Festivalul Ziarului "Tineretul Liber".
A fost un an politic dificil, societatea era polarizata in pro si anti-Iliescu, iar eu, care lucram la Tineretul Liber am crezut ca o sa reusesc sa dau lovitura si sa umplu Sala Palatului la un festival de muzica usoara.
Am pornit de la doua premize: ziarele se citeau la disperare, Tineretul Liber avand un tiraj zilnic de un milion de exemplare,iar ideea de a face o copie a festivalului Mamaia la Sala Palatului parea a fi castigatoare.
Lansasem de jumatate de an Clubul fanilor Mihaelei Runceanu si in atmosfera aceea de efervescenta in care organizasem deja cateva zeci de spectacole in Bucuresti,dar si in cateva orase mari (Buzau, Pitesti,Ploiesti)aveam deja publicul asigurat.O alta miscare inspirata erau premiile anuntate pentru concurentii de la interpretare, respectiv trei burse anuale de pregatire ce promiteau sa lanseze trei noi stele, iar premiile de la creatie erau mai mari decat cele de la Mamaia.
Am reusit sa-mi conving colegii si sefii ca manifestarea sa poarte numele ziarului,am mers pe un parteneriat in trei -ziarul Tineretul Liber, Fan Clubul Mihaela Runceanu si Centrul de Conservare a Creatiei Populare- si desi nu s-au semnat documente, mecanismul financiar a functionat perfect. Am reusit sa gasesc si sponsori, care au echilibrat bugetul, iar de la simpla idee a unui concurs de muzica usoara pentru creatie si interpretare, am ajuns la un adevarat festival care a mai cuprins concursul studentesc "Miss Boboc Romania",concurs national de caricatura,concurs national de poezie si reportaj, simpozioane literare si economice,etc Din mers am facut parteneriat cu Programul 3,programul de tineret al Radioului National, care a transmis in direct evenimentul si am anuntat Festivalul la TVR, in emisiunea lui Mihai Tatulici si Marinei Almasan "Veniti cu noi pe Programul 2".
Pentru partea de concurs muzical am avut un juriu national din 11 membri,mai tare si mai corect ca la Mamaia:Titus Andrei,Ionel Tudor, Viorel Gavrila,George Natsis,Dan Dimitriu,Angela Ciochina, Paul Enigareascu,Romeo Vanica,precum si reprezentanti ai celor 3 coorganizatori.
Dintre concurentii de la creatie amintesc compozitorii:Virgil Popescu,Andrei Kerestely,Mihai Vanica,Mihai Elekes,Marius Micu, iar de la interpretare Daniela Giorfy, Carmen Trandafir,Maria Radu,Diana Spanu, Maria Botta sau Eduard Carcota(cunoscutul compozitor de azi).Piesele de la creatie au avut interpreti cunoscuti:Aurelian Temisan,Oana Sarbu,Daniel Iordachioaie,Laura Stoica,Mihaela Marinache(cunoscuta azi ca Miky de la K-pital).
Au sustinut dialoguri cu publicul actorii George Mihaita,Emilia Popescu,Florian Pittis si Horatiu Malaele.
Recitaluri muzicale au sustinut Nicu Alifantis,Silvia Dumitrescu,Marina Florea,Oana Sarbu,Gabriel Dorobantu,George Nicolescu,Ducu Bertzi, Catalin Crisan,Carmen Muresan(azi,prezicatoarea Carmen Harra)si multi alti tineri solisti.
Am avut pe post de cap de afis un american,foarte bun show-man, John Jewell, pe care l-a propus Nana Iaworsky(acum, sotia lui Vlady Cnejevici).
Am avut si concursuri pentru public, care a putut castiga diverse premii, inclusiv concurs pe teme sportive cu Cristian Topescu si Octavian Vintila.
Cateva consideratii finale:
- au fost 2000 de spectatori in fiecare seara ceea ce inseamna o prezenta mai mare decat la Mamaia
- au fost 17 ore de spectacol in cele 3 zile, lungimea fiecarui spectacol tinzand sa egaleze spectacolele Cenaclului Flacara care in acea vreme nu mai era ce fusese in epoca sa de glorie
- bugetul total al manifestarii a fost de 1 milion de lei cu care se puteau cumpara 1o autoturisme Dacia(ca alte masini nu erau!) sau 1o apartamente de trei camer.
Dupa incheierea manifestarii, redactorul sef al ziarului Stefan Mitroi m-a chemat la el in birou si m-a felicitat pentru reusita (desi el n-a crezut in acest proiect!) si pentru beneficiile de imagine pe care le-am adus ziarului. Mi-a relevat doua probleme: nu stie ce sa faca cu profitul de 80 de mii de lei, ramas dupa derularea manifestarii, si s-a scuzat ca trebuie sa dea prima la tot personalul daca eu am indraznit sa includ in buget scenariul si regia festivalului, adica exact ceea ce facusem pentru succesul actiunii.
P.S.
Stiti de ce a ramas in memoria multor artisti si a unor colegi de redactie acest festival?
1. Pentru ca au urcat si au cantat prima data pe aceasta scena la un Festival de mare calitate artistica.
2. Pentru ca protocolul a fost gratis,ca in bancul acela cu calitatile vinului bun care a fost alb,sec,rece, mult si gratis.

Un concert deosebit de antrenant a sustinut grupul timisorean CARGO la Casa Studentilor din Bucuresti, Clubul Old School fiind luat cu asalt de catre fanii formatiei.
Stiam trupa inca de la "Brigadierii"(1989) si pe vremuri tineam legatura cu Adi Barar si Dinel Tollea(din pacate,talentatul claviaturist a decedat in l997).
In 1990, am participat afectiv si efectiv la lansarea unui single al trupei inregistrat in Franta,care continea "Ana" si "Doi prieteni",eu scriind in ziarul "Tineretul Liber" unde aveam cea mai citita rubrica muzicala, ziarul fiind cel mai bun mijloc de popularizare a evenimentelor muzicale.
A fost atunci la Sala Palatului un concert cu sala plina,iar discul a fost distribuit gratuit prin lansarea de pe scena a sute de discuri care zburau prin aer asemenea bumerangului.
Trupa a lansat multe albume, a avut concerte si hituri memorabile,dar si o istorie zbuciumata, cu accidentele de motocicleta ale vocalistilor Kempes si -mai tarziu- Adrian Igrisan.
Stiam ca "Daca pleci" si "Ploaia" au intrat chiar si in repertoriul cluburilor de karaoke, dar acum,dupa 20 de ani, a fost o mare surpriza sa vad ca trupa are in continuare atat de multi fani.
Prima parte a concertului a inclus numai hituri, Adi Barar si compania declarand franc publicului "Nu pot trai fara tine", dar cantand si "Daca ploaia s-ar opri","Daca pleci","Doi pasi","Vrajitoarele","Bagati mintile-n cap","Batacanda", "Noapte de betie",etc
Pe masura ce concertul avansa,publicul a devenit tot mai numeros, spatiul devenind neincapator.Chiar daca trupa a cantat si alte piese, mai noi sau mai putin cunoscute, publicul a fost fidel, s-a simtit bine si a cantat alaturi de cei de pe scena.
Spectacolul a fost de mare succes, asa cum a spus Adi Barar mai tarziu la "Psihologul muzical", emisiunea lui Andrei Partos,certificand inspiratia lui Alex Libra si a domnului Paul Bordas, managerul Casei Studentilor de a organiza acest concert pentru adevaratii fani ai rock-ului.

Un nou concert Sound & Valentin Radu a avut loc la Casa Studentilor din Bucuresti, spatiul Clubului Old School fiind neincapator pentru iubitorii de muzica buna.
Desi parea ca programul e acelasi ca la concertul anterior si fusesera facute doar doua repetitii, ceea ce a determinat un inceput timid al recitalului, datorita show-manului Valentin Radu concertul a devenit dintr-o data acaparant si stralucitor.
Practic e vorba de un diamant slefuit de dirijorul Voicu Popescu in mii de fatete si de maiestria bijutierului Valentin Radu de a-i crea o montura deosebita.
Corul Sound a castigat anul acesta Marele Premiu al Festivalului Coral de la Ohrid si Premiul pentru cea mai buna interpretare a unui cantec in limba macedoneana.
Programul de acum, "All that Sound" i-a dat prilejul muzicianului Valentin Radu sa-si expuna stralucitor pasiunea pentru muzica americana,de la negrospirituals la monumentalii creatori John Denver,Irvin Berlin,Manfred Mann,Billy Joel,Roger Emerson sau Andrew Lloyd Weber("Fantoma de la Opera" si "Memory"). Valentin e unic in tripla calitate de pianist, dirijor si aranjor.Si e patriot devotat tarii de adoptie,dar nu uita de unde a plecat si arata ca e roman oriunde concerteaza in lume. Nu voi face alte consideratii, dar concertul a fost o reusita pentru corul Sound si meritul ii apartine in egala masura dirijorului Voicu Popescu care munceste de 16 ani la slefuirea Soundului.
Proiectul SOUND & Valentin Radu este la apogeu, dupa debutul din 11 mai 2000 de la Ateneu cu "Bridge on the trouble water"(concertul si-a luat numele de la cantecul lui Paul Simon), an de an, in mai si noiembrie, concertele fiind sustinute cu precizie de metronom si cu un mare succes de public.
Finalul a fost un fel de prelungire a concertului cu Valentin Radu interpretand la pian "O,ce veste minunata" si "Gingle Bell", partea vocala fiind interpretata de catre spectatori.In plus, Sound-ul a cantat divin cantecul in limba macedoneana,cu acesta luandu-si la revedere de la public.
A fost atat de frumos ca am ramas....
fara cuvinte
fara cuvint
fara cuvin
fara cuvi
fara cuv
fara cu
fara c
fara litere
fara liter
fara lite
fara lit
fara li
fara l
fara glas

Acum vreo doua luni am aflat cu bucurie de existenta site-ului "bocancul literar.ro" si de spectacolele bilunare "Pariu pe prietenie", gazduite de Clubul Mojo.
Am descoperit o "lume" extrem de avida de literatura si muzica,iar organizatorii sunt tineri in spirit si entuziasti, facand din aceasta manifestare un crez si o mare pasiune.
"Chiar acuma cand scriu, ca si cand as urla," zicea Adrian Paunescu in "Ruga pentru parinti", imi dau seama ca cenaclul acesta liber aminteste de spectacolele de muzica si poezie realizate de Motu Pittis la Teatrul Bulandra sau de manifestarile de inceput ale Cenaclului Flacara.
Am participat ca spectator la ultimele doua reuniuni si am fost de-a dreptul cucerit de calitatea realizarii artistice si de diversitatea de genuri de exprimare.S-a citit poezie si proza, ba chiar si un gen de aforism, au avut loc lansari de carte,anuntate, dar si o intamplare de-a dreptul SF cum a fost cea a lansarii cartii "Povestile lui Sache" scrisa de Sorin Teodoriu. Cartea a fost tiparita fara stirea sa de un grup de complotisti pentru propasirea artei si literaturii, format din colegii sai Clara Margineanu, Stefan Tivodar si Emilia Danescu.
Am ascultat recitaluri de exceptie sustinute de artisti consacrati precum Zoia Alecu, dar si artisti mai putin cunoscuti, dar extrem de creativi si inovatori in arta interpretativa ca Jul Baldovin, Proiectul Tivodar, Cantos si Fox Studis. La ultima reuniune, cea din 31 octombrie, cred ca stacheta a fost ridicata la un nivel foarte inalt, recitalurile sustinute mentinand interesul publicului timp de 4 ore. Este meritul acestor cantautori de a imbraca muzical versurile marilor poeti romani, retinind aici doar pe Nichita Stanescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi sau Ion Minulescu.
Ceea ce m-a frapat a fost ca grupul organizatorilor este destul de mare, dar foarte unit in jurul lui Sorin Teodoriu si Clarei Margineanu, cu totii avand pe rand rolul de moderatori, de recitatori, de prezentatori, de interpreti muzicali si chiar de fotografi sau cameramani. Mi-au placut Tatiana si Marius Ojog, Codruta si Mihai Lojewski, Stefan Tivodar si Stefan Ciobanu, atat in rol de recitatori,cat mai ales pentru daruirea lor muzicala.
E atat de frumos la acest cenaclu ca de acum incolo voi raspunde mereu prezent!
xxxxxxxxxxx
Si acum mai multe amintiri personale despre cenaclurile din care am facut parte de-a lungul timpului;toate au in ele o doza de lirism, dar si de ridicol si o sa vedeti de ce; in vremea liceului (1977-1981) am facut parte din cenaclul condus de poetul Nicolae Ioan Stanescu(pe numele real Cotârţă), care purta dupa el o geanta imensa cu productiile sale literare si dupa vreo 20 de ani de scris a debutat cu o placheta la Editura Litera, ba reusise sa aiba si o rubrica in revista "Saptamana" despre spectacolele de amatori prezentate la Festivalul "Cantarea Romaniei"; in perioada 1985-1988 am facut parte din cenaclul literar al orasului Drobeta Turnu Severin,iar intr-o seara am fost programat sa citesc poezie.Marturisesc ca mare mi-a fost mirarea ca dupa ce am citit un numar de "poeme", seful cenaclului sa prezinte un referat ditirambic in care poeziile mele erau declarate adevarate capodopere. De platit, am platit fara sa stiu, cand cenaclistul sef s-a autoinvitat sa doarma la mine pana a doua zi cand avea autobuz sa mearga la tara, iar in timpul noptii dupa ce am servit masa de seara si am deschis impreuna o sticla de visinata de un litru, a avut grija sa goleasca sticla singur.Dar cea mai urata intamplare de cenaclu am patit-o la maturitate. Aveam 29 de ani, mai publicasem cateva poezii in Suplimentul Literar Artistic al Scanteii Tineretului, cand am fost invitat de catre criticul literar Victor Atanasiu sa citesc la cenaclul pe care il conducea la Biblioteca Municipala Mihai Sadoveanu din Bucuresti.El mi-a dat tema "Mihai Eminescu si muzica" si mi-a dat si bibliografia, incepand cu "Viata lui Mihai Eminescu" scrisa de George Calinescu.Am muncit mult, am facut un referat foarte bun de vreo 10 pagini, care mi-a fost laudat de mentor si alti colegi si pe care maestrul l-a retinut pentru a fi publicat in suplimentul amintit mai sus, o revista literara renumita la acea data.Pana la publicare am mai tinut legatura cu maestrul, care m-a rugat intr-o buna zi (asa se zice, dar n-a fost deloc buna!)sa-l impumut cu o mie de lei pe care o sa mi-i restituie in ziua de salariu.Din iunie 1989 si pana azi n-am mai vazut nici un leuţ din suma imprumutata, ba mai mult, prin 1990-1991, i-am mai dat cateva cronici muzicale pe care le-a publicat intr-o revista proprie si pe care urma sa mi le plateasca la Sfântu Aşteaptă.
Si mai am o amintire deosebita:in 1983 am citit la Cenaclul ASE condus de regretatul critic literar Laurentiu Ulici o povestire "cenzurata"("EL si EA, poveste de dragoste cenzurata")si un fragment de roman care avea ca personaj principal un tip care isi cenzura gandurile de teama de a nu-i fi citite de Marele Supraveghetor ceea ce a provocat rumoare si indignare in randul celor prezenti care au recunoscut atmosfera romanului "1984" al lui George Orwell.Atunci, mai multi participanti s-au ridicat ca sa protesteze impotriva abaterii ideologice si sa critice vehement textul fiindu-le teama ca toti vom fi arestati.Lui Laurentiu Ulici si profesorului universitar de filosofie Toma Roman(azi, redactor sef al Revistei "Formula AS"!)nu le-a fost teama de arest, dar se intrebau si ei daca nu e vorba de o provocare deoarece foarte putina lume auzise de "1984", cu atat mai putina lume citise romanul in original.Sincer, nici eu nu-l citisem, dar imi povestise subiectul acestuia, la Costinesti, un asistent la filozofie de la Cluj.

Spectacolul "Pentru voi,muguri noi" sustinut de AMADEUS si invitatii sai la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti pe 4 noiembrie va ramane mult timp in memoria celor prezenti.
Au fost multe superlative:
"Cel mai frumos spectacol organizat in Romania dedicat memoriei unui artist!", a spus Andreea Runceanu;
"Un spectacol mai bun decat festivalul Mamaia din anul acesta", a spus chiar pe scena Mihai Bogatu.
"Un spectacol extraordinar;de mult n-am mai vazut sala asa de plina!" conform Andra Radu,organizator de evenimente.
Sa punctez:
- spectacolul a mers snur dupa scenariul facut de Andreea Runceanu, clipurile cu Mihaela Runceanu pe cele doua ecrane fiind integrate in spectacolul sustinut de artistii de pe scena.
- toti artistii de pe afis au onorat spectacolul intr-o forma de zile mari, Silvia Dumitrescu avand onoarea de a incheia spectacolul;
- o mare surpriza si pentru subsemnatul a fost prezenta la eveniment a compozitorului Ionel Bratu Voicescu, autorul muzicii hitului "Pentru voi,muguri noi"
- nu au existat scaderi, toti "mugurii noi" avand prestatii scenice extrem de aplaudate:Bianca Lixandru, Bianca Purcarea, Rodica Tudor, Alexandru Tudor si Denisa Trofin.
- sensibil, ca de fiecare data, Marian Stere a citit o poezie scrisa pentru Mihaela Runceanu si a cantat foarte bine;
- membrii clubului, solisti foarte buni, au dat culoare evenimentului:Ion Radu,Ioana Sandu si Catalin Magdalinis;
- doamnele Stela Enache (care doar a vorbit!) si Corina Chiriac au aparut pe scena,s-au integrat perfect evenimentului, iar Corina a entuziasmat sala
- au dansat cu mare maiestrie doi pusti de 10 ani, Gabi si Eric;
- o prezenta deosebita in spectacol Alina Sorescu,frumoasa si extrem de talentata;
- "fara talente", dar foarte temperamentala si in voce, a fost Minodora Dedis la momentul dedicat Madalinei Manole;
- Amadeus si Vlad Mirita au demonstrat "ca sunt din alt film", putand face fata cu succes in orice spectacol de nivel international;
- de mare efect momentul Irina Popa-Xenti Runceanu;
- la final, impreuna cu intreaga sala, a cantat un cor de solisti "Pentru voi,muguri noi" in care s-au remarcat Cristina Manoliu,Marian Stere si Aurel Toma;
- spectacolul a fost prezentat de catre Andreea Runceanu cu gratie si inspiratie si de Mihai Bogatu cu informatie si transpiratie.
- desi ne-am temut ca ne vom lungi si vom plictisi, am reusit sa tinem spectatorii in priza pana la sfarsit, peste 100 de persoane urmarind spectacolul in picioare;
- am avut o audienta deosebita, printre spectatori numarandu-se si solistii Ioana Nanasi, Aurel Moga si Bogdan Ionita;
-dintre membrii Fan Clubului au constribuit la desfasurarea evenimentului urmatorii: Mircea Nicolau, artizanul aducerii in spectacol a doamnei Corina Chiriac; Mihai Stefan, care a convins-o sa participe pe doamna Stela Enache;
Mirela Ramniceanu, care a tinut legatura cu Electrecordul si a participat la amenajarea standului cu CD-urile Mihaelei Runceanu;pe plan organizatoric au ajutat Sorin Stoleru, Steluta Purcaru,Nina Mocanasu, Iuliana (de la Brasov),Dan Popovici si Fane,etc.
- evenimentul a devenit vizibil pe internet datorita Manuelei Constantinescu care a filmat si a pus deja pe Facebook mai multe clipuri cu parti insemnate din spectacol;
- a contribuit cu prezenta pe scena, dar si cu filmarea profesionala a spectacolului, redactorul TV Sorin Lupascu, care doreste sa difuzeze integral manifestarea la TVRM in ziua de Craciun.
- spectacolul a avut si o scenografie de exceptie, cele doua bannere cu chipul Mihaelei Runceanu si cortina cu leduri avand un efect deosebit asupra spectatorilor.
- din punct de vedere tehnic, adica sonorizare,lumini, videoproiectoare,totul a functionat perfect.
Concluzia, comunicata de multi dintre cei prezenti si decantata timp de 5 zile, este ca a fost un spectacol exceptional si ca va trebui sa muncim mult pentru ca si la anul sa reusim sa impresionam publicul.
Dar totul, totul, i se datoreaza Andreei Runceanu, care a muncit enorm, care a facut turul tuturor emisiunilor si televiziunilor importante pentru a mediatiza evenimentul.
Ma inclin in fata ta, Andreea!

Pe 4 noiembrie 2010, ora 19, la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti va avea loc spectacolul "Pentru voi, muguri noi" dedicat Mihaelei Runceanu de la a carei tragica disparitie se vor implini 21 ani pe data de 1 noiembrie.
Spectacolul este organizat de catre Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti si Fan Clubul Mihaela Runceanu, initiatori fiind Andreea Runceanu, Xenti Runceanu si Mihai Bogatu.
Va fi un spectacol de inalta tinuta artistica sustinut de catre trupa Amadeus, care a invitat pe scena pe Alina Sorescu, Vlad Mirita, Irina Popa, Minodora Dedis si Xenti Runceanu.
Cu mare bucurie anunt participarea in spectacol a doamnelor Corina Chiriac si Stela Enache, care si-au dat acordul cu multa amabilitate.
Nu vor lipsi solistii care ne-au fost alaturi in toate spectacolele dedicate Mihaelei:Silvia Dumitrescu,Marina Florea,Miki-ex Kapital(Mihaela Marinache), Cristina Manoliu,Marian Stere si Catalin Magdalinis.
In spectacol vor canta si "muguri noi", copii si tineri solisti talentati,premiati la multe concursuri de gen: studenta Rodica Tudor( premiul II la Mamaia, anul acesta),Bianca Purcarea(Buzau,17 ani,finalista la Mamaia,membra a baking-vocal grup la finala Eurovision pentru Paula Seling si Ovi), Alexandru Tudor(15 ani,elevul Cristinei Manoliu),Denisa Trofin(13 ani,eleva lui Adrian Daminescu),Bianca Lixandru(10 ani, eleva lui Marius Teicu, recomandata de Aida Borovina).
Vor fi multe secvente video cu Mihaela Runceanu si multe alte momente interesante, in spectacol urmand sa apara si o trupa de dans.
Au fost lansate invitatii catre multi alti artisti, dar acestea sunt confirmarile din acest moment.
Saptamana viitoare va fi gata afisul spectacolului, iar Andreea Runceanu si colegele de la Amadeus vor populariza evenimentul la TV:luni 25 octombrie vor aparea la Antena 1, la "Razvan si Dani", iar mai aproape de data spectacolului la "Danut SRL"(TVR 1) si "Happy Hour"(PRO TV).
Am invitat in spectacol si doua soliste care s-au rodat la spectacolele Clubului Mihaela Runceanu si care in timp au confirmat: soprana Madlen Pascu(apropo, a doua zi dupa spectacolul nostru, pe 5 noiembrie va canta in premiera Operei Romane "Olandezul zburator") si Ioana Sandu, o talentata interpreta a melodiilor Mihaelei Runceanu, dar si cu un bogat repertoriu propriu, alcatuit din cele doua CD-uri, "Despartirile"(editat in 2007) si "Intalnirile"(proaspat, din 2010). Pe Ioana o puteti vedea pe Youtube si va puteti convinge si singuri, de vocea ei superba, de trairea sensibila si de versurile proprii de-a dreptul cutremuratoare.
PS1 Mai multi fani au solicitat Electrecordului si avem promisiunea doamnei directoare Florina Velicu ca va fi amenajat un stand de la care vor putea fi achizitionate CD-urile cu Mihaela Runceanu:"Vom fi mereu" la pretul de 15 lei si cel proaspat editat "Mihaela Runceanu - Roxana Popescu" la pretul de 20 lei.
PS2 Pentru fani, mai am un anunt: sambata 30 octombrie, dimineata,la ora 8.30, vom pleca la Buzau pentru depunerea unei coroane de flori la mormantul Mihaelei Runceanu. La cimitir, va avea loc o slujba religioasa la care vor participa parintii Mihaelei, rudele si fanii de la Buzau.
Pana azi,28.10, s-au inscris 10 persoane, asa ca ar mai fi loc in microbuz.

Spectacolul de deschidere a noii stagiuni artistice de la Casa Studentilor din Bucuresti a fost Folk Open Stage dedicat lui Vali Sterian si l-a avut ca amfitrion pe folkistul Eugen Avram.
A fost un spectacol extrem de reusit pe durata a aproape 8 ore care a adus pe scena 20 de solisti si grupuri folk ceea ce a creat, dupa opinia unui invitat," la cea mai mare densitate de artisti pe metrul patrat". Atmosfera a fost extraordinara, clubul Old School fiind populat la intreaga sa capacitate de public si de artisti precum Mircea Vintila, Doru Stanculescu, Adrian Manolovici, Dan Iliescu("Timpuri Noi"), Doru "M.S." Istudor, Make,Ovidiu Scridon,Daniel Fat, fapt remarcat si de realizatorul emisiunii muzicale de folk "Omul cu chitara", distinsul Mihai Cosmin Popescu.
Pe scena au urcat foarte multi prieteni de-ai lui Vali Sterian care au vrut sa-l omagieze prin cantec: Zoia Alecu, Maria Gheorghiu,Cristi Paturca, Horia Stoicanu,Ovidiu Mihailescu, grupurile Cantos si Fortele de munca, Tic Petrosel si Marta Hristea, etc.
Un recital deosebit de reusit au realizat Tatiana si Marius Ojog, adica duo "Fox Studis" care canta folk cu influente de jazz si care au fost remarcati si de "Psihologul muzical" Andrei Partos.
Surpriza a fost constituita de recitalul grupului Denvar, Stefan Geraksiev si prietenii sai venind pe cont propriu de la Plovdiv din Bulgaria pentru a-l omagia pe Vali Sterian. Au cantat si "Doamne, vino Doamne" si alte cantece in romana si bulgara, alaturi de ei cantand si Sorin Minghiat cu flautul sau fermecat. O alta surpriza a fost prezenta pe scena a lui Andrei Paunescu care s-a alaturat discret prietenilor lui Vali Sterian si care a cantat frumos si dedicat. Andrei a avut un schimb de replici cu Vali Ionescu("Prunus" de la Voltaj)care ii cerea sa cante piese din repertoriul lui Vali, punandu-l la punct cu faptul ca Adrian Paunescu a ajutat Voltaj-ul sa se afirme pe vremea cand Prunus inca nu facea parte din grup.
Ar mai fi de spus ca pe tot timpul manifestarii s-au constituit grupuri adhoc de acompaniament pe langa Compania de Sunet animata de Cristi Luca, mai avand grup Cristi Paturca, dar si cu alti instrumentisti, precum Codruta la flaut, Vlad Gratian la clape, Deni la bass, etc.In diverse momente, pe scena au fost solisti Eugen Avram,Ioana Mardare, Bebe Astur si multi altii.
Poate ca spectacolul a fost o salata ca in cantecul lui Horia Stoicanu, "Dragostea e o salata", care a sustinut ultimul recital al noptii, dar e sigur ca a avut in el toate ingredientele necesare unei salate de buna calitate.
Pe parcursul manifestarii, toti cei prezenti au apreciat reusita spectacolului gandit de Eugen Avram, dar si conditiile deosebite asigurate de CCS la Clubul Old School si calitatea sonorizarii.

Sunt unul dintre fanii adevarati ai lui Vali Sterian, inca din 1975 cand l-am vazut prima data la Cenaclul Flacara,intr-unul dintre spectacolele memorabile de la Teatrul National din Bucuresti.
Il mai auzisem la radio, stiam deja duetul "Vali si Carmen", dar atunci m-a marcat cu "Doamne,vino Doamne, sa vezi cea mai ramas din oameni", cantec protestatar ce amintea de grozaviile razboiului civil din Irlanda de Nord.
Dupa aceea si-a facut trupa si aparea cu numele "Vali Sterian si Compania de Sunet" cantand "Amintire cu haiduci" si alte piese dulci si vesele, in care mai baga si niste solouri de tobe sau chitara. A activat foarte multi ani la Clubul Universitas de pe Schitu Magureanu(clubul Universitatii din Bucuresti), dar era la el acasa si la "Preoteasa" sau la Club A din strada Blanari, care era Clubul "liber" al studentilor de la arhitectura.
In anii 80 a cantat la manifestarile studentesti de la Costinesti, iar in vacantele de iarna la Slanic Moldova a sustinut concerte pentru studenti urmate de mini turnee la Brasov, Bacau, Onesti sau Ploiesti alaturi de artistii studenti, de Divertis, de George Nicolescu, Gil Dobrica si altii.
Atunci am facut primele interviuri cu el, mi s-a parut cam aspru si cam repezit, dar asa era el, nestapanit, nemultumit,liber in gandire si oricand gata de actiune. Era un "neinteles", dar un neinteles care stia sa exploateze tarele sistemului, care stia sa se faca frate cu dracu ca sa treaca puntea.Stiu ca nu a facut compromisuri, dar a stiut sa-si salveze corabia si cariera, fara ca sa se plece in fata lui Adrian Paunescu si a politrucilor.Chiar a stiut sa tina aproape de atmosfera respirabila din mediul cultural studentesc si adaptandu-si repertoriul si genul muzical spre folk-rock a reusit sa supravietuiasca pana in 1990.
La Revolutie (eu continui sa-i spun asa, desi am si eu destule dubii !) a dat lovitura cu "Doamne, vino Doamne", adaptand putin textul si captand atentia milioanelor de romani, reusind sa castige de partea lui o noua categorie de public, cea a adolescentilor care nu cunosteau piesa deoarece aceasta nu se mai difuzase de vreo 10 ani.
A fost foarte difuzat in primele luni din 1990 la TVR Libera, dupa care s-a alaturat Pietei Universitatii si -practic- a ales tabara politica a lui Emil Constantinescu, alaturi de Cristi Paturca si alti cativa artisti mai putin cunoscuti. Intr-un fel i-a daunat carierei muzicale, dar asa a simtit el ca o constiinta treaza ce era.
In acea perioada am reluat colaborarea cu el, de data aceasta din alta perspectiva, el editand prin "Compania de Sunet SRL" albumul "Vino Doamne", iar eu comercializandu-l printr-o retea proprie de difuzare. Atunci am fost la el acasa de mai multe ori si chiar daca puritanul din mine a fost surprins de atmosfera fierbinte creata de sticlele de votca la 10 dimineata, am inteles ca asta era starea propice lucrului pentru el si colegii sai de trupa.Atunci am prins un tren bun, discul sau vanzandu-se ca piinea calda alaturi de cel care continea cantecele din Piata Universitatii care l-a avut ca artist principal pe Cristi Paturca.
Au urmat cativa ani infloritori pentru Vali in care a mai scos discuri, si-a facut propriul studio de inregistrari, a facut emisiunea TV "Vanare de vant" alaturi de Victor Socaciu, si a cantat la intrunirile Conventiei Democrate fiind un sustinator al regimului Emil Constantinescu.
Au trecut 10 ani de cand Vali a disparut dintre noi, dar ii aud si acum vocea in telefon cand m-a sunat sa-mi propuna sa ma ocup de comercializarea ultimului sau album, "Ruga", stiind ca altadata am colaborat cu mare succes. "Mihai, as vrea sa facem iar o afacere. Nu vreau nici un ban inainte, nu vreau banii la termen, vreau sa lucram impreuna". I-am spus ca lucrurile nu mai merg ca inainte, dar a ramas ca ne vedem la o votca cu fanta.
Din pacate, timpul n-a mai avut rabdare, si acum 10 ani Vali a plecat dintre noi in saptamana in care ar fi facut 48 de ani.
N-am stiut sa pretuim,/ timpul ce-a ramas,/N-am stiut sa mai iubim/Pe Vali cu al sau glas !
Pentru cei care au fost aproape de cantecele si spiritul lui Vali Sterian, vom organiza marti 21 septembrie la Casa Studentilor din Bucuresti un "Remember Vali Sterian".
Va astept pe toti sa-i ascultam cantecele si sa cantam cu totii in amintirea lui.

In sfarsit am inteles de ce s-a creat acest scandal al persoanelor platite pe drepturi de autor sau cu venituri din activitati independente.
In primul rand e vorba de ceea ce stie toata lumea si anume ca era mare nevoie de mai multi bani la bugetele de asigurari sociale, sanatate si somaj.
In al doilea rand e vorba de descoperirea unei pietre filosofale de catre cei de la finante: mai usor scoti banii de la fiecare persoana in parte, decat de la trusturi de presa, companii sau cluburi de fotbal.
Concluzia: specialistii au gandit bine, dar punerea in practica si comunicarea cu marele public interesat au lasat de dorit si asta pentru ca nimeni din executiv, nici macar fiorosii Seitan sau Vladescu, nu au avut curajul sa iasa in fata.
De ce zic ca e bine cum s-a procedat: pentru ca e usor sa te lupti cu cei slabi si orice persoana fizica e slaba cand e vorba sa se lupte cu fiscul si cu celelalte guri nesatule ale statului.
Imi amintesc ca acum cativa ani discutam cu un patron de presa care imi spunea ca avea cateva milioane de dolari datorie la fisc, dar ca nici nu avea de gand sa o plateasca si daca o sa vada ca treaba se impute va merge la prietenul sau presedintele pentru a-l ruga sa i se stearga datoria. Dupa cum il stiu pe respectivul, alunecos si foarte serviabil cu marii oameni de stat, sunt sigur ca nici pana in ziua de azi nu a platit vreun leu.
De asemenea, stiu ca am lucrat vreo patru ani la un ziar unde toti ziaristii aveau salariul minim pe cartea de munca, iar grosul li se platea pe drepturi de autor, cu dezavantajul ca statul primea mai putini bani din contributii, iar ziaristii desi luau in mana destui bani, nu faceau punctaj pentru pensie.
In al doilea rand tocmai am citit un material din care am aflat ca fotbalistii si arbitrii vor fi PFA-uri, iar federatia, liga si cluburile nu vor mai avea nici o obligatie de plata catre fisc, in afara impozitului de 16%.Vom asista la paradoxuri de-a dreptul bizare: pana acum fotbalistii se imprumutau de la prieteni pentru plata chiriei, acum vor face presiuni la patroni ca sa le dea unele sume in avans pentru ca sa-si poata plati contributiile.
S-ar putea pana la urma ca sistemul sa dea rezultatele asteptate, mai ales ca Romania este una dintre putinele tari care are un sistem de impozitare tip "svaiter", prin care numai cine nu vrea nu se poate ascunde de la plata impozitului.
Din pacate s-a actionat prosteste si politieneste, in loc sa se faca o popularizare a modificarilor Codului Fiscal si sa se dea un termen de conformare de minimum trei luni, s-a intrat in forta cu sanctiuni, amenzi si penalitati pentru nedeclarare sau pentru intarzierile de plata.
Personal am vrut sa ma informez cum se aplica noile reguli si am contactat o sefa de serviciu de la o Trezorerie de Sector din Bucuresti, platita de ANAF pentru a-i sfatui pe contribuabili. Atat in data de 20 iulie, cat si in data de 27 iulie, doamna respectiva mi-a spus ca nu a inteles nimic din aceste reglementari, ca practic prevederile Ordonantei 58 se bat cap in cap cu Normele Metodologice de aplicare a acesteia, si ca nici nu a mai interesat-o subiectul dupa ce Directoarea respectivei Trezorerii i-a spus textual "nu te mai baga, e bine ca au dat-o ca obligatie de declarare si plata pe persoanele fizice platite pe drepturi de autor sau PFA, pe noi nu ne mai intereseaza".
Poate ca e bine si pentru contabili sau pentru cei cu profesii liberale deoarece va fi nevoie de crearea unui corp de consultanti fiscali priceputi in a-si sfatui clientii si dispusi sa efectueze toate aceste servicii "umilitoare" de depunere a declaratiilor sau de efectuare a platilor in cele trei conturi ale bugetelor speciale.Cu timpul va trebui ca intreaga societate sa inteleaga ca respectarea legii este obligatorie si ca atunci cand nu te pricepi la ceva sau nu ai timp sa rezolvi o problema de acest gen este usor sa gasesti un specialist care sa te serveasca prompt la un tarif decent.
Si pentru ca problema tot nu e rezolvata definitiv mai raman de impozitat spaga manelistilor, a arbitrilor de fotbal si a martorilor mincinosi angajati in procesele penale si civile. Iar ca semn al neputintei absolute a sistemului, cati profesori declara banii incasati din meditatii, cati medici fara cabinet banii incasati din consultatii si cati camatari banii incasati din imprumuturile cu dobanda ...fara numar dati la tot felul de amarati !

In ciuda aparentelor si a faptului ca Scotia ne-a primit cu o vreme extrem de friguroasa, am descoperit ca scotienii nu sunt deloc zgarciti cand e vorba de aplauze pentru artisti si de organizarea unui festival artistic international aflat acum la a 33-a editie.
Au venit tineri artisti din 2o de tari si patru continente, Europa, Africa, Asia si cele doua Americi: dansatori, balerini,coruri, trupe folk si avangardiste, ansambluri folclorice diverse,etc
Spectacolele se tin lant, atat cele programate din timp in mai multe sali de concert din oras si imprejurimi(Aberdeenshire), cat si cele nocturne din campusul studentesc unde totul se desfasoara firesc si din prietenie, fiecare grup concertand pentru toti ceilalti participanti la festival.
Chiar acum se aud pe fereastra uralele celor care urmaresc show-ul de tobe si dansuri in ritmuri africane redescoperite de grupul canadian "Miyanda" compus din 9 fete de culoare si conduse de Fana, un vrajitor al tobelor din Cote D'Ivoire. E o atmosfera tipica de club care i-a captat pe tinerii prezenti si desi nu se difuzeaza muzica inregistrata sau piese de ultima ora, se danseaza de cateva ore bune pe ritmuri africane. L-am cunoscut personal pe Fana, un adept al libertatii artistice de exprimare si comunicare intre oameni. M-a surprins asemanarea intre "Miyanda" si Proiectul "Drum caffe", sustinut si desfasurat in ultimele saptamani acasa la noi, adica la Casa Studentilor din Bucuresti,prin care spectatorii invata sa bata la tobe si sa simta ritmul.
Scotienii au descoperit cu uimire cantecele si dansurile populare romanesti, maiestria interpretarii "Ciocarliei" , varietatea costumelor si a jocurilor populare din toate regiunile,obiceiurile si traditiile populare reprezentate de dansul calutilor, caprei si ursului.
A fost un tur de forta cu trei zile pline pentru tinerii artisti romani.
Dupa oboseala drumului cu autocarul prin jumatate de continent, au urmat mai multe repetitii si emotiile "vizionarii" organizate de producatorii festivalului, duminica,1 august 2010. Ansamblul Doinita a sustinut un spectacol complet cu prezentarea intregului repertoriu, toate momentele propuse fiind validate pentru a fi prezentate publicului in cele 7 zile de festival.
La acest festival Ansamblul Doina este invitat pentru a treia oara, acum intr-o o formula inedita, cu orchestra Doina( profesorul Gheorghe Leasa, dirijor si acordeonist, Patricia - vioara,Tibi-contrabas si Daniel Predusel - fluier si instrumente populare traditionale) si ansamblul de dansuri populare Doinita,care impleteste experienta vechilor membri ai ansamblului ( Adrian,Simona, Daniela)cu tineretea si exuberanta tinerelor talente cu varste intre 12-18 ani.
Luni,2 august, la Fraserburgh Arts Centre,atmosfera a fost incendiara, artistii romani facand o figura frumoasa la concurenta cu dinamicele dansatoare canadiene si cu trupa de violoniste profesioniste din Rusia.Au surprins placut melodiile interpretate la instrumente populare traditionale, talv, ocarina, fluier, tinerii solisti fiind acompaniati de Orchestra Doina condusa de profesorul Gheorghe Leasa.Sunetul talvului, desi foarte putin cunoscut, a adus in prim plan acorduri similare cimpoiului scotian, iar cantecul "Northern Lights of Aberdeen", interpretat in engleza de Simona Leasa a sensibilizat audienta. Cantecele si dansurile specifice zonelor folclorice reprezentative Dobrogea, Bihor, Banat si Moldova au adus in fata publicului ritmul, voiosia si entuziasmul tinerilor dansatori romani, dar si traditia reprezentata de dansul cu masti("Dobrogea") si povestea spusa de caluti, capra si urs.
Desi celelalte trupe au prezentat momente artistice de muzica clasica sau dansuri pline de ritm si vigoare care ar fi putut sa atraga mai mult atentia , artistii romani au fost aplaudati la scena deschisa si au convins publicul,spectacolul incheindu-se cu o hora a prieteniei la care s-au alaturat o mare parte dintre cei prezenti.
Dupa dans, joc si voie buna, gazdele si-au exprimat speranta ca grupul de artisti romani va reveni la o viitoare editie a festivalului.
Marti, 3 august, artistii romani au sustinut un spectacol de folclor alaturi de ansamblul "Cheremush" la Beach Ballroom din Aberdeen.Au repetat prestatia foarte buna din ziua precedenta, de data aceasta convingand prin autenticitatea respectarii traditiei si acompaniamentul de exceptie;programul prezentat a inclus dansurile specifice din Oltenia si Moldova, precum si o consistenta reprezentatie instrumentala sustinuta de Orchestra Doina si solistii Daniel Predusel, Cristina si Simona Leasa. Concurentii canadieni au prezentat folclor ucrainean in genul spectacolelor de pe Brodway exceland prin gimnastica acrobatica si miscarile artistice excesiv stilizate executate pe un fond muzical inregistrat si redat strident.Finalul a fost foarte reusit, atat romanii, cat si ucrainienii nord-americani prinzandu-se intr-o "Brasoveanca", alaturi de multi dintre spectatorii prezenti. Am castigat si o fana pentru grup si folclorul romanesc, doamna Ruth, care a fost foarte incantata si ne-a spus ca nu va pierde nici o reprezentatie a ansamblului nostru din cadrul Festivalului.
Azi,4 august, artistii romani au prezentat un nou spectacol la Art Centre din "buza targului" Aberdeen, unde cu o seara inainte si-au urmarit si sustinut colegii. Au performat artisti din Turcia-un impresionant grup de tinere balerine si Ungaria-o excelenta trupa de dansatori cu un deosebit simt al ritmului si executii impecabile, amintind de celebra trupa de dansuri irlandeze a lui Michael Flatley.
A fost un spectacol extrem de reusit alaturi de vivacii dansatori ucrainieni, dar si de imaginativii balerini "The Dancewave" din New York, SUA. Partea leului au luat-o tot ai nostri, cu suitele din Dobrogea, Banat si Moldova si cu o prestatie deosebita a orchestrei si solistilor instrumentisti Daniel Predusel (talv, fluier si doua fluiere), Cristina Leasa- nai si Patricia Predusel- vioara.Momentul superemotionant a fost reprezentat de interpretarea in limba engleza de catre Simona Leasa a melodiei locale "The Northern Lights of Aberdeen" la care sala a reactionat instantaneu, cantand impreuna refrenul.Final de vis cu cele trei trupe pe scena si orchestra asigurand fondul muzical, cu felicitari din partea organizatorilor ("Brilliant"), a doamnei Ruth ("Excelent!"), a lui Viorel din Pitesti, bucatar la Peterhead, pe care l-am intalnit intamplator intr-un magazin si care a venit la spectacol platind biletul de 10 £("Imi pare bine ca am venit, a fost extraordinar, asta i-am spus-o si domnului Leasa si am sa vin si maine ca am tura libera").
(articol scris in noaptea de 4-5 august 2010)

Triumf deplin si meritat la Aberdeen

Festivalul a fost un triumf pentru artistii romani care au avut ultimele reprezentatii la cele doua gale organizate la "His Majesty`s Theatre", pe 5 si 7 august.
Pe 5 august a fost o seara reusita, ai nostri prezentand suitele Muntenia si "Sucitoarele" si intr-o concurenta fantastica cu trupe de mare valoare si foarte creative -americane, canadiene, israeliene, africane,unguresti, samd- au reusit sa fie aplaudati la scena deschisa pentru maiestrie si ca desavarsiti ambasadori ai traditiei populare ancestrale,de care toti ceilalti artisti (modernisti sau nestiutori)s-au departat simtitor.
Dupa party-ul de adio care s-a tinut vineri seara la "Beach Ballroom" si unde toti participantii au dansat si au interactionat, sambata 7 august a fost spectacolul de inchidere cu participarea tuturor celor 22 de trupe invitate. A fost un spectacol de vis cu o prima parte axata pe muzica celtica( irlandeza, zicem noi romanii)si clasica in care au excelat gazdele cu ansamblul North Shore Celtic si care impreuna cu violonistele din Rusia ("Vivalini") si "Coast String Fiddlers" au ridicat sala in picioare si au multumit sponsorii care au avut parte si de un spectacol de gala si de un cocteil pe masura. In partea a doua au fost prezentate momentele specifice diferitelor tari participante, Ansamblul Doinita prezentand suita Dobrogea, precum si un program de muzica instrumentala, la nai exceland Cristina Leasa de numai 13 ani. In fata unei sali arhipline, 15oo de spectatori intr-un teatru tipic victorian si de o frumusete cutremuratoare, artistii romani au fost aplaudati indelung, iar finalul a fost apoteotic cu peste 3oo de artisti pe scena, cu spectatorii in picioare care apaudau sacadat pe ritmul unui cantec celtic.
Bravo pentru artistii romani condusi de profesorul Gheorghe Leasa, majoritatea dansatorilor fiind adolescenti cu varsta intre 12 si 18 ani.
Duminica dimineata, autocarul cu tinerii artisti va pleca spre tara, dar pe drumul de intoarcere vor mai urma cateva vizite intre care Londra, Paris, Milano, Venetia, samd
Copii nostrii si-au facut datoria cu brio asa ca stiu sigur ca la Bucuresti vor fi asteptati cu multa caldura mai ales ca aici au avut parte de temperaturi de maximum 15 grade si de mai multe reprize de ploaie in fiecare zi.
Am vrut sa vi-i prezint pe micii nostrii eroi, dar modestia i-a impiedicat sa se prezinte cu numele complet, cu totii vrand sa apara ca un grup compact asa cum se prezinta pe scena.
Au spus doar atat:
"Noi suntem membrii ansambluluiDOINITA":Adriana,Adrian,Alexandra,Alex,Andreea,
Ana,Ana-Maria,Cris,Cristina,Didi,Dana,Daniel,Daniela,Gabi,Gigi,Irina,Ioana, Ionut,Mihai,Mihaela,Patricia,Ramona,Ruxi,Simo,Simona si Tibi.

De anul trecut am reluat legatura cu activitatea studenteasca, mai putin cea profesionala si mai mult legata de petrecerea intr-un mod placut si util a timpului liber.
In cursul anului universitar la Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti oferim studentilor o gama foarte diversa de activitati organizand peste 20 de manifestari pe luna. Avem o colaborare stransa cu cele trei federatii studentesti nationale, sprijinindu-ne reciproc si deruland impreuna o multitudine de activitati.
Dar sa trecem la chestiune!
In vara aceasta taberele studentesti au fost organizate cu mare intarziere deoarece licitatia pentru locatiile de tabara la munte si la mare a fost blocata de o contestatie. Cu toate acestea Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti si Complexul Cultural Studentesc Tei au asigurat incepand cu 7 august distribuirea locurilor in taberele de la Costinesti, Bran si Paraul Rece pentru studentii de la facultatile din Bucuresti.
Ca intotdeauna cand ceva nu merge la stat intreprinzatorii privati reactioneaza instantaneu.
Am aflat de oferta unei agentii de turism care te trimite in Turcia cu autocarul propriu, 7 zile de cazare cu demipensiune,cu drum cu tot 10 zile pentru numai 6(sase!) milioane de lei. Anul acesta e de proba pentru cine se va trezi la timp, dar intentia operatorului de turism este ca la anul sa se organizeze totul din vreme si sa faca serii numai de tabere studentesti.
Tuturor vacanta placuta !

Madalina Manole nu mai este printre noi.
Din pacate, firea ei nehotarata,introvertita si expansiva in acelasi timp, i-a determinat si o iesire din scena demna de o mare artista.Chiar de ziua ei.
Pe undeva pare ca a lasat un gol la fel de mare ca al Mihaelei Runceanu; era la fel de adulata de catre marele public si daca discutam doar dupa cifra de albume vandute, Madalina ar fi ultimul mare artist lansat in Romania de dupa revolutie.
Sunt multe presupuneri legate de adevaratul motiv care a impins-o la sinucidere. Se pare ca Madalina, asa zbuciumata cum am cunoscut-o in anii 90, cu o cumplita relatie de cuplu alaturi de Serban Georgescu(iarta-ma, Serbane!, dar mi-ai spus-o chiar tu si am vazut cu ochii si urechile mele cateva scene de "caznicie" cu Serban si "Mielu'"), devenise si ipohondra. Acum n-a fost la prima tentativa de sinucidere si e posibil sa fi dezvoltat si psihoza ca are cancer. Desi in iesirile publice isi lauda sotul, care e si tatal copilului ei, l-a pus si pe acesta de multe ori in dificultate pentru ca la ea devenise o regula de a nu-si tine promisiunile si de a nu se prezenta la concerte.Ultima dovada e chiar CD-ul inregistrat anul acesta pe care nu a mai apucat sa-l lanseze, dupa ce a anuntat acest lucru de mai multe ori, cu data si ora fixata.
"Suflet de artist" zice toata lumea acum, dar Madalina a avut multe iesiri necontrolate: cand era in culmea gloriei, era geloasa pe o prietena de-a ei, care-i facea si "book"-ul foto, dar nu pentru ca aceea ar fi atentat la Serban, ci pentru ca amandoua iubeau acelasi barbat; pe Serban il adusese in culmea disperarii cu comportamentul ei necenzurat, dar si cu aventurile de la mare, pe care nici nu se mai obosea sa le ascunda;
A rezistat langa Serban atata timp cat melodiile lui i-au adus glorie si bani, doar dintr-un calcul meschin, ca fara piesele si relatiile lui din show-bizz si din radio, mitul "fetei cu parul de foc" s-ar fi stins. Cand a vazut ca melodiile sale nu mai umplu salile si buzunarele, si-a adus aminte ca si-a sacrificat tineretea si frumusetea pe altarul conjugal, si atunci a plecat in cautarea dragostei.
Sincer, intre ei doi, i-am tinut partea lui Serban, pe care comportamentul ei bizar, de papusa rasfatata, l-a bagat in pamant inainte de vreme. Din pacate, ea l-a subjugat cu farmecul si cu acel vin-o-ncoa si -desi treceau prin niste crize groaznice-, el nu a mai avut curajul sa renunte a doua oara la un artist creat de el, cum a facut cu Carmen Radulescu, cand aceasta l-a parasit pentru fiul dirijorului Paraschiv Oprea.
Imi pare rau pentru disparitia Madalinei, la fel cum am regretat si moartea timpurie a lui Serban Georgescu. Imi pare rau pentru copilasul pe care fiecare l-a lasat orfan, desi daca Madalina si-ar fi putut tine nervii in frau, astazi ar mai trai amandoi, ar mai crea, si-ar tine fiecare copilul de manuta.
Oameni buni,nu va suparati pe mine, ca va intinez idolul, dar pe cat de mare a fost Madalina ca artist, pe atat de tare l-a ranit si la ciopartit sufleteste pe Serban care n-a mai avut viata dupa EA si fara EA. Pentru el, Eniko a aparut prea tarziu, cand viata lui sentimentala se ruinase de focul Madalinei.
Serbane!, de acolo de unde esti, daca mai poti sa citesti, aduti aminte ca ai venit la Club, in Piata Lahovary, ca sa cauti o adolescenta cu voce care sa o inlocuiasca pe Madalina care iti facea numai zile fripte!
Cu totii traim o singura viata si nu prea apucam sa invatam din greseli.Madalina a pus punct si nu mai poate indrepta nimic.Varsam o lacrima pentru ea si lasam vocea ei sa cante mai departe...

Joi, 3 iunie 2010, a fost redeschis Clubul de Jazz de la Casa Studentilor din Bucuresti avandu-i ca protagonisti pe Mircea Tiberian si Maria Raducanu.
A fost o redeschidere pentru ca aici a functionat un club de jazz inca din anii saizeci, care a avut mai multe perioade reusite(anii 60, anii 80 si perioada de dupa revolutie) si unde a cantat toata floarea cea vestita a jazz-ului romanesc.
Au fost si emotii pentru ca la concertul anterior (din decembrie 2009) au cantat Mircea Tiberian si Johnny Raducanu, iar sala a fost arhiplina.
Acum spectacolul venea dupa o jumatate de an de pauza, studentii sunt in sesiune si nici nu a fost anuntat cu prea mult timp inainte.
Dar totul a iesit foarte bine...
A fost o seara de vis pentru publicul prezent, cei doi muzicieni sustinand un recital in doua parti, una mai reusita decat cealalta, indiferent ca s-a cantat in romana sau engleza..
"Mana birjar", "Hai sa ne-ntalnim sambata seara", "Un tigan avea o casa" si alte cantece deja traditionale au fost slefuite si transformate in adevarate bijuterii de acompaniamentul filigranat al lui Mircea si de trilurile vocale ale Mariei. Am asistat parca la o dedublare, Mircea devenind Raducanu(Johnny, nu Maria), iar Maria amintind si de Tanase, si de Aura Urziceanu, dar fiind ea insasi.
Vorbele mele sunt fade si prea putine pentru a putea descrie acest superb recital.
Nu ne ramane decat sa revenim pe 17 iunie cand Mircea Tiberian si Andra Radu(autoarea proiectului!) ne invita sa-i urmarim pe studentii laureati luna trecuta la Festivalurile de Jazz de la Targu Mures si Sibiu.

Vineri, 4 iunie 2010, ora 18:00, la Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, a avut loc vernisajul expoziţiei-concurs Fotogeografica editia a XIV-a.

Cu aceeaşi ocazie a fost lansat şi catalogul Fotogeografica care conţine pe lângă galeria foto şi mesajul Ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, aprecierile redactorului-şef National Geographic România, Cristian Lascu şi ale fotografului Dinu Lazăr.

Expoziţia va ramane deschisă la Palatul Şuţu în perioada 4 – 17 iunie 2010 in intervalul orar 10:00 – 18:00.
******
Impresii de la vernisaj

Vineri dupamasa, cu mic, cu mare, fiecare cu DSLR-ul si obiectivele la el, au venit "pozarii" la vernisaj, sa vada cine a venit sa-i vada si sa se laude cu premiile castigate.
Intr-o atmosfera destinsa, ca intre artisti, doamna Iuliana Dobre in rol de gazda a evenimentului a deschis sirul vorbitorilor.
A urmat domnul Cristian Lascu care a spus ca in anii trecuti a remarcat democratizarea concursului ca urmare a faptului ca majoritatea concurentilor si-au achizitionat aparate de marca si cu posibilitati tehnice superioare ce au avut ca rezultat inmultirea fotografiilor de buna calitate. Ceea ce i s-a parut de remarcat pentru actuala editie, este faptul ca fotografii s-au apropiat cu adevarat de mediul natural al vietuitoarelor si ca s-au obtinut fotografii inedite si neasteptate privind biodiversitatea.
Domnul Alex Axon a vorbit din partea Zitec/Alpinet despre site-ul Fotogeografica si a oferit vouchere pentru castigatori, iar doamna Anca Iordan a vorbit putin, dar a adus premii de la Nikon.
Domnul Romeo Mosoiu, senior al Ligii Studentilor,un adevarat domn, presedinte al Euro>26, a vorbit despre cum a fost demarat acest concurs de catre studentii de la Geografie si ca desi a fost alaturi de initiatori timp de atatia ani, este demn de lauda faptul ca s-a ajuns la a-14-a editie.
A vorbit foarte la obiect domnul Paul Bordas, directorul Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti, cel care si-a dedicat 14 ani din viata acestui proiect alaturi de alti mari fotografi si iubitori de natura, inclusiv profesorul universitar Dumitru Balta care a incheiat seria cuvantarilor.
Din pacate, domnul profesor nu a fost ascultat cu toata atentia deoarece deja concurentii ardeau de nerabdare sa afle castigatorii.
Gata, gata... ca am aflat si premiile: la Reportaj a castigat Despinel Dragomir din Vrancea("Branza de munte") urmat de sensibila Cristina Tinta-Vass ( "Lumea desertului" marocan),iar la sectiunea artistica Silviu Matei("Ochi salbatici"), bucurestean get-beget care s-a infratit cu ursii, rasii si care a venit insotit de o gazela. Premiul al doilea a revenit lui Dorin Bofan("Sarut de ramas bun").
Remarcabila performanta resiteanului Silviu Petrovan care a luat premiul al treilea atat la fotoreportaj("Fluturele Monarch in migratie de iarna"), cat si la sectiunea artistica("Zimbrul Salbatic").Mentiuni:Arta-Mircea Costina("Portret de pescarus")si Reportaj- Alexandru Guta("Cu Dumnezeu")

*****
In perioada 7-10 iunie 2010 la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti (Calea Plevnei 61) au loc “Serile Fotogeografica” după următorul program:
7 iunie ora 18:30 – Peisajul Fotogeografica- prezintă Petrişor Iordan
8 iunie , ora 18:30 – Proiectul Alpinet – prezintă Alexandru Lăpuşan
9 iunie, ora 18:30 – Roza Vânturilor – prezintă Toni Ioniţă
10 iunie ora 18:30 – Expediţia Internaţională de Explorare Speologică si Subacvatică “Laos 2010”
Intrarea este libera.

Va asteptam cu drag,iar pentru cei prea ocupati sau care locuiesc prea departe, lucrarile cele mai bune trimise de catre concurenti pot fi vizionate si votate pe site.
www.fotogeografica.ro

TEN YEARS AFTER – SOUND & Valentin Radu

Corul SOUND al Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti impreuna cu pianistul american de origine romana Valentin Radu, au prezentat luni 31 mai evenimentul jubiliar al unei frumoase colaborari muzical-artistice: TEN YEARS AFTER.
Intrarea a fost libera, ca si spiritul muzicii americane.

De 10 ani, concertele din seria SOUND & VR aduc in atentia publicului parfumul anilor de glorie ai muzicii americane in viziunea lui Valentin Radu, repertoriu pe care nicio formatie din Romania nu il acopera.

De aceasta data, Broadway-ul a venit la Bucuresti cu prime auditii ca ...extraordionarele The Phantom of the Opera, Memory si Go Go Go Joseph ale lui Andrew Lloyd Webber, ...seducatorul Steppin' out with my baby de Irvin Berlin si multe altele, pe care publicul a avut ocazia sa le audieze in ultimii 10 ani:

There's No Business Like Show Business
42nd Street
Puttin On The Ritz
It Don't Mean a Thing If It Ain't Got That Swing
Back To The Fifties
American Dance Party
Amazing Grace - Kum Ba Yah
Lullabye
Bridge Over Troubled Water
Blowin’ in the Wind
Joshua fit the battle
Do Wah Diddy Diddy
And all that Jazz
Forever Doo Wap


A fost un concert extraordinar, marcat de multiple semnificatii.
Valentin Radu, organist de talie mondiala, vine de 10 ani in tara de origine pentru a concerta impreuna cu Corul Sound dirijat si pregatit admirabil de Voicu Popescu.
Valentin Radu are un stil inimitabil, plin de umor, printr-o poveste introducand spectatorul in atmosfera specifica fiecarei piese si facand din mers un curs de istorie si estetica a muzicii americane.
Ne-a dezvaluit cu aceat prilej ca legatura sa cu Sound-ul i se datoreaza maestrului Johnny Raducanu, dar mai apoi la introducerea unui potpuriu de piese compuse de John Denver(Ion Denverescu traduce in gluma Valentin pentru romanii melomani)am recunoscut acelasi stil improvizatoric cu al maestrului Johnny.
Am aflat, de asemenea, ca Valentin Radu a fost coleg la Conservatorul Juliard din New York cu Billy Joel, ca locuiesc amandoi la Philadelphia si cum a compus acesta cantecul de leagan "Lulabye", ca o ultima incercare de a -si adormi fetita dupa ce ii daduse ca somnifer chiar si putin whisky.
Am avut si o "Vanare de vant" a celebrului Bob Dylan, care tocmai a cantat la Bucuresti.
Si am avut cateva momente de neuitat!
In primul rand am vazut cat de prietenos si de apropiat de public poate fi Valentin Radu, care in timpul prezentarii melodiilor mai facea si pe plasatorul cand observa cate un scaun gol si invita cate o persoana sa ia loc dintre cei care stateau in picioare.
In al doilea rand a fost o mica gafa: fiind deosebit de spiritual, la un moment dat s-a dus la o doamna din primul rand, i-a luat gentuta, i-a sarutat mana si a incercat sa o ia la plimbare, asta ca o introducere la piesa "Steppin' out with my baby" de Irvin Berlin. Din nefericire, a dat gres: era un cuplu de americani cam obtuzi, doamna n-a inteles nimic, iar domnul s-a inrosit de indignare dupa un asemenea afront.
In al treilea rand, a cantat de doua ori "Memory": odata pentru aniversarea celor 10 ani de concerte cu Sound si a doua oara la final, cand a socat publicul cu marturisirea ca dedica acesta piesa fiului sau Mattei, decedat pe 7 mai in urma unui stop cardiac survenit la varsta de 29 de ani.Sound-ul a cantat cu lacrimi in ochi, lui Valentin ii plangea fata si se cutremura tot, iar publicul a pastrat un minut de reculegere in semn de respect pentru tragedia din familia lui Valentin Radu.
Am avut placerea sa asist a doua oara la acest gen de concert, unic in felul sau, si va marturisesc ca este un spectacol de mare traire spirituala, complet si complex, care iti merge direct la inima.
Maestrul Valentin Radu a sustinut ieri, 1 iunie, un concert de orga la Ateneul Roman numai cu muzica de Bach, concert dedicat disparitiei lui Mattei Radu.
Personal, abia astept luna noiembrie cand acesta va reveni in Romania pentru un nou concert alaturi de minunatii muzicieni ai Corului Sound.

Paul Anka a cantat la Sala Palatului din Bucuresti. Chiar daca a facut-o cu o intarziere de vreo 40 de ani, a fost tare bine ca a venit ca sa vedem si noi ce inseamna un artist american adevarat.
Am ajuns intamplator la acest spectacol in baza unor invitatii distribuite cu mare generozitate.
Vazusem afisul, stiam de acest concert, dar promovarea evenimentului a lasat mult de dorit. Cand e vorba de un astfel de artist, ar fi fost necesara difuzarea unor hituri ale sale in programele de radio si tv, macar "Diana", daca pe celelalte s-a mai asezat praful.
Concertul m-a incantat, dar n-am sa intru in corul laudatorilor care spun ca in sala au fost 4000 de spectatori.Au fost 2000, dar din fericire 2000 de oameni fericiti.
Artistul si-a inceput recitalul din public, cu hit-ul Diana si a fost extrem de amabil si popular pe tot parcursul concertului sau. Poate ca ii uitasem piesele, dar vocea sa inconfundabila, de multe ori cantat-vorbita, n-aveam cum sa nu o recunosc.
Norocul a fost ca pe ecran au aparut si fotografii din perioada sa de glorie alaturi de Beatles, Elvis Presley, Frank Sinatra sau mai proaspete alaturi de Celine Dion. Pe undeva, acele fotografii respectau proportiile valorice, Paul aparand in ele mult mai mic decat Elvis sau Frank Sinatra. De asemenea,Paul ne-a spus multe povesti despre prietenii sai din lumea muzicii, printre altele ca a lucrat impreuna cu Michael Jackson la ultima sa piesa si a cantat la pian "This Is It".
Este un artist complet, cu o mare stiinta a show-ului si foarte stapan pe voce, reusind acum sa cante in dialog piese cantate pe ecran de Frank Sinatra(celebrul My Way) sau Samy Davis Jr.
A cantat si a dansat cu o spectatoare blonda Put Your Hands On My Shoulder sau a cantat la solicitarea altei doamne o piesa in limba italiana.
Desi publicul a cantat si a dansat tot timpul, Paul facand nenumarate incursiuni printre spectatori, marele success a fost repurtat cu New York, New York, Johnny B. Goode sau Rollin' on the river.
Publicul a fost entuziasmat de Paul si Paul a fost cucerit de publicul bucurestean, promitand ca va reveni in Romania. Oricum, indifferent ce am gandit apriori, Paul Anka s-a dovedit un adevarat showman, cantand, dansand, lasandu-se fotografiat si facand chiar el fotografii, strangand maini si batand cuba cu zeci, poate chiar sute de spectatori.
Pentru finalul concertului a scos la rampa orchestra de 13 instrumenti, dandu-i fiecaruia prilejul sa iasa in fata cu cate un solo, cel de percutie radicand definitiv publicul in picioare. A mai cantat cateva piese, a revenit cu “Diana”,a dirijat orchestra si a parasit scena in ritm sustinut de jazz.
Ca o concluzie a popularitatii pe care Paul a castigat-o in numai doua ore, la concertul la care a asistat si Stefan Banica Jr, ar fi opinia a trei spectatori: “e haios, aduce cu Basescu, dar are mai mult par pe cap!; “e vesel si pus pe gagicareala ca Silvio Berlusconi!; “a imbatranit la fel de frumos ca Ivan Patzaichin!

Putini artisti au determinarea lui Adrian Manolovici de a lupta pentru triumful unei idei.
Avand si menirea de indrumator, de profesor de chitara, Adrian s-a gandit sa le ofere tinerilor chitaristi prilejul de a canta pe scena, in fata unui public indragostit de rock si de a concura pentru a afla fiecare la ce nivel se situeaza.
Concursul "Nationala de rock", editia a V-a, organizat de Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti s-a desfasurat duminica trecuta in atmosfera propice a Clubului Silver Church si a adus in fata publicului 12 concurenti.
Impreuna cu recitalurile prezentate de Mircea Vintila & comp; Syndikate,Solaris(cu adevarat stralucitor cu Bebe Astur si vocalista Florina Soare) si trupa M.S.(Doru Istudor & comp) au fost sase ore de muzica rock de cea mai buna calitate.
In concurs fiecare concurent a prezentat cate doua piese, juriul apreciind acuratetea in executie,feelingul interpretarii, ritmul si prezenta scenica.Nu stiu daca cineva ar putea pune la indoiala priceperea membrilor juriului, atata timp cat Mircea Vintila , Bebe Astur si Adi Manolovici aduna impreuna  vreo zece decenii de prezenta pe scena.
Concurentii au venit, cu mic, cu mare, cu parintii, colegii si prietenii, au aratat tot ce stiu si s-au ales si cu premii importante: premiul I - o chitara de 1500 de Euro pe piata vestica(1000 pentru piata noastra), model Adi Manolovici,premiul II- o chitara de 1000 Euro(6oo, la Bucuresti) , confectionate  manual de firma Grosman, pedale si efecte de chitara, precum si manualul de chitara editat de Adi Manolovici.
O mare surpriza a fost pentru toti cei prezenti Alin Moise(17 ani) din Vulcan, Hunedoara, castigatorul Premiului I si al Premiului de virtuozitate, care a prezentat doua compozitii proprii, are personalitate si o buna prezenta scenica. Este deja o certitudine pentru rock  si e sigur ca merge pe drumul cel bun.Exemplul  lui Alin va face ca la editiile urmatoare sa li se  solicite concurentilor prezentarea si de creatii proprii. Foarte bun este si Andrei Dena(14 ani, din Campina), premiul  al II-lea, care mai are timp sa studieze, mai ales ca a primit ca premiu o chitara de marca.La egalitate, pe locul trei s-au situat George Ristici si Valentin Musat, ultimul avand o mare acuratete in executie, probabil ca in timp va dori sa-si depaseasca maestrul.
Pentru incurajare au primit mentiuni Andrei Tiu, Petre Osman si Liviu Dobrinescu, cu  totii avand doar 16 ani, pasiune si dorinta de a se perfectiona.
Un caz aparte l-a constituit Iustin Petrescu(din Busteni) , castigatorul Premiului de Popularitate, foarte entuziast, dar care mai are mult de studiat, eventual cu un profesor ca Adi Manolovici, deoarece fiind autodidact, are si destule scapari. Altfel e castigat pentru rock si sigur va merge mai departe.   
Ca la orice concurs, nu toti concurentii au fost multumiti de clasamentul final, dar cred ca la editiile viitoare acestia se pot revansa aratand ca au atins un nivel mai inalt de pregatire.

Duminica 9 mai, Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti si Asociatia Culturala Fan Club Mihaela Runceanu au organizat concertul de muzica usoara romaneasca "Noi nu te-am uitat" dedicat zilei de nastere a Mihaelei Runceanu.
 A fost un regal muzical onorat de mari interpreti precum Gabriel Cotabita, George Nicolescu, Silvia Dumitrescu,  Marina Florea, Maria Radu si Carmen Trandafir.
Deplasarea de sambata de la Buzau si concertul de pe 9 mai au marcat si implinirea a 20 de ani de la primele concerte organizate de catre Asociatia Culturala Fan Club Mihaela Runceanu.
Pe 4 mai 1990 a avut loc adunarea de constituire a Fan Clubului care  s-a tinut in micuta sala a Centrului de Conservare a Creatiei Populare din Piata Lahovary nr.7(pe vremea aceea si sediu al Scolii Populare de Arta,unde activase Mihaela), iar pe 5 mai 1990, la Buzau, s-a facut un parastas de pomenire la 6 luni de la deces si un mare concert la Casa de Cultura a Sindicatelor din Buzau.
Elementele de legatura intre aceste manifestari au fost organizatorul Mihai Bogatu, interpreta Silvia Dumitrescu, precum si domnul Nicolae Runceanu, care au participat si acum, dar si in 1990.
Timp de  20 de ani s-au intamplat foarte multe.
La inceput, dupa cum spunea si Marian Stere, redactor la Radio Romania International, plecarea Mihaelei a lasat un mare gol, iar constituirea Clubului a fost o sansa de a-i aduce impreuna pe "puisorii" Mihaelei, fostii sai elevi. Multi dintre cei de atunci aveau intre 14-17 ani, iar acum au devenit nume cunoscute: Maria Radu, Carmen Trandafir, Miki(ex-Kapital; adica Mihaela Marinache), Maria Bota, Constantin Bruj, Paula Mitrache si Alexandra Vargatu(care traiesc in Italia), Costel Gafincu(in SUA), etc.
Anul 1990 a adus aproape foarte multi oameni care o admirasera pe Mihaela si care i-au deplans tragica disparitie. S-a inceput cu entuziasm, s-au organizat spectacole memoriale la Buzau, Pitesti, Mioveni, Ploiesti, iar in Bucuresti la Sala Polivalenta si la Sala Floreasca(acestea din urma impreuna cu Clubul tricolorilor si ziarul Tineretul liber).A fost organizat festivalul de creatie si interpretare Mihaela Runceanu care a avut loc la Sala Palatului in perioada 21-23 noiembrie 1990 si care a scos la rampa pe solistele Daniela Giorfy, Diana Spanu, Carmen Trandafir, pe solistul Mircea Zamfirescu si care i-a adus primul mare premiu pentru creatie compozitorului Andrei Kerestely. A mai fost o editie de festival organizat la Sala Casei Centrale a Armatei care s-a bucurat de foarte mult succes si au urmat spectacole memoriale anuale. Cu timpul s-au afirmat Cristina Manoliu (solista, compozitoare, profesoara de canto si mentor al corului "Sunetul muzicii"), iar de soarta clubului s-au ocupat Sorin Stoleru, iar in ultimii 10 ani Aurel Toma, care a gasit gazduire la Centrul Cultural al Sectorului 4 din strada 11 iunie.
Din toamna anului trecut, Mihai Bogatu si Aurel Toma, impreuna cu  Ana Maria Gombos si Mircea Nicolau, au revigorat activitatea clubului organizand doua spectacole memoriale si editand brosura "Autograf Mihaela Runceanu", care cuprinde si biografia si inventarul tuturor pieselor interpretate de Mihaela Runceanu.
La ambele spectacole am dat o sansa si tinerilor interpreti.
La spectacolul din 1 noiembrie au cantat si buzoianca Bianca Purcarea (cu premii la festivaluri din Tenerife si Malta!), recent cooptata in grupul de acompaniament vocal al Paulei Seling pentru finala Eurovision si studenta Rodica Tudor.
La spectacolul din 9 mai surpriza a reprezentat-o Bianca Rosu de numai 12 ani, o voce sensibila si placuta, eleva a  profesoarei Viorela Filip, care are deja foarte multi elevi lansati si care nu a uitat nici azi ca Mihaela i-a deschis portile Scolii Populare de Arta, cedandu-i jumatate de catedra.
Au mai participat ca solisti ,actuali si fosti membri ai clubului: Aurel Toma, Catalin Magdalinis, Ion Radu, Camelia Radu-Branzan si Marian Stere care a cantat "A doua zi", dar a  scris  si o poezie pentru Mihaela.
Ne-am bucurat foarte tare ca i-am avut  pe scena pe nepotii Mihaelei, adica Andreea si Xenti Runceanu, intr-un duo de virtuozitate vioara-pian electric, Andreea "furand" din stilul vesel si impetuos pe care-l avea Mihaela Runceanu.
    O surpriza placuta a reprezentat-o si prezenta redactorului muzical Florin Silviu Ursulescu.
   Speram sa ducem mai departe activitatea Clubului si ca vom reusi prin diverse actiuni individuale sa editam o carte, un CD (e deja anuntata aparitia la Electrecord!) si sa organizam si alte spectacole memoriale.Desi am reusit de doua ori, pentru toamna ne dorim o reuniune mai intima, doar pentru adevaratii fani, care va avea loc tot la Casa Studentilor din Bucuresti. 

Noutati privind organizarea spectacolului "Noi nu te-am uitat", dedicat aniversarii zilei de nastere a Mihaelei Runceanu (pe 4 mai Mihaela ar fi implinit 55 de ani !) si a 20 de ani de la infiintarea Asociatiei Culturale Fan Club Mihaela Runceanu.
Pe data de 9 mai, la orele 17, fanii Mihaelei sunt invitati la sala de spectacole a Casei de Cultura a Studentilor din Bucuresti pentru un spectacol eveniment dedicat Mihaelei Runceanu.
Speram ca tot atunci sa putem distribui si primele exemplare din CD-ul cu alte piese ale Mihaelei, aflat in curs de aparitie la Electrecord.
Au fost invitati sa participe la spectacol: Gabriel Cotabita, George Nicolescu, Andreea si Xenti Runceanu, Silvia Dumitrescu, Marina Florea, Maria Radu, Miki, Carmen Trandafir, Maria Bota, Dana Dorian, Cristina Manoliu, Viorela Filip,soprana Madeleine Pascu (de la Opera Romana, un fan adevarat!), Francesca Nistor-Suciu, Catalin Magdalinis, etc.
Sambata, 8 mai, va avea loc deplasarea fanilor la Buzau pentru depunerea unei coroane de flori la mormantul Mihaelei.

In luna mai va aparea pe piata un nou album Mihaela Runceanu / Roxana Popescu prin bunavointa casei de discuri Electrecord. Materialul discografic va fi o premiera pentru muzica usoara romaneasca, fiind incluse piese emblematice ale regretatei artiste Mihaela Runceanu si cateva piese intrepretate de redutabila textiera si artista Roxana Popescu. Un element inedit il constituie melodia "Am nevoie de tine/Vreau sa fi langa mine", in interpretarea doamnei Roxana Popescu!
Conditiile de difuzare si promovare a CD-ului vor fi anuntate ulterior.

Acum doi ani am trimis un CV pe E-Job la solicitarea confidentiala a unei companii.
Peste ceva timp, cand si uitasem de povestea respectiva, am fost sunat de catre o doamna secretara  cu care am stabilit ziua interviului cu PDG-ul. Abia atunci am aflat ca era vorba de fosta fabrica Timpuri Noi din Bucuresti.
In ziua respectiva m-am intalnit cu PDG-ul si am purtat o discutie indelungata si foarte relaxata.Voia domnul respectiv sa rentabilizeze platforma prin relansarea productiei in sectia mecanica, mai ales ca fabrica e pe pierdere de cativa ani, avand venituri micute si de platit niste rate babane la credite.Pe scurt, directorul general executiv mi-a spus ca lucra de 29 de ani la Timpuri Noi, unde a venit ca inginer stagiar si unde a promovat pana la functia de inginer sef, iar acum e PDG pentru ca are o mare parte din actiuni, bineinteles cumparate dubios prin Asociatia Salariatilor (metoda MEBO, adica o actiune fiecare muncitor si 1000 fiecare stab).
Printre cuvintele alunecoase am inteles esentialul: fabrica trebuie sa-si pastreze profilul, altfel se incalca conditiile privatizarii.Pe de alta parte in Bucuresti s-a dus buhul ca la Timpuri Noi se gasesc hale de inchiriat pe orice termen si fara preturi prea mari. Productia a stagnat de mult si nu sunt sanse sa fie reluata, piete nu mai sunt, utilajele sunt tot cele de acum 20 de ani, iar personalul a fost in cea mai mare parte disponibilizat si fara sa i se plateasca contributiile sociale la pensii si la sanatate.
    Boss-ul a actionat in acord cu membrii Consiliului de Administratie (Gheorghe Ionescu, tatal  lui Syda, probabilul ginere basescian, doi "straini" si reprezentantul SIF Muntenia) pentru cumpararea unui alt teren la marginea orasului unde ar urma sa fie mutata fabrica nu pentru ca sa i se piarda urma, ci pentru ca sa poata fi vandut terenul de aproape 6 hectare din inima Bucurestiului.Afacerea cu vanzarea se va face, dar nu la pretul de  100de milioane de euro cu cat s-ar fi vandut acum 2-3 ani (oferta a existat!},ci doar cu vreo 30 de milioane, suma trebuincioasa pentru plata creditelor si mutarea fabricii.
Probabil ca veti zice ca vorbeam de un interviu si ca acum bat campii. Ei bine, n-am uitat de unde am plecat.
Dupa ce mi-a studiat bine CV-ul (il stia deja pe de rost!) si mi-a pus cateva intrebari tintite despre prezenta in niste Consilii de Administratie si ca reprezentant al FPS, mi-a spus verde-n fata ca il deranjeaza ca am lucrat in prea multe locuri. Mai bine faceam ca dansul, care are  acum peste  30 de ani de lucru  in aceeasi firma.
Recentele informatii de pe piata financiara mi-au dovedit ca dl Adrian Breazu, chiar daca si-a conservat postul la Timpul Noi, si a facut avere pe spatele unei fabrici falimentare nu e un bun manager.De la discutia noastra si pana azi, pretul terenului a tot scazut, a fost si o oferta de 60 de milioane de euro, dar dansul si ceilalti dinozauri tot n-au vandut.
Probabil ca au gandit ca un tip foarte conservator, care in 1990 a reusit sa castige o suma importanta dintr-o afacere, dar in loc sa cumpere o casa si o masina, a tinut banii la saltea vreo cativa ani pana a mai putut cumpara cu ei doar un frigider.
Asa ca la Timpuri Noi, tot ei, care acum plang dupa castigul pierdut.
Dar cand au trebuit sa gandeasca si sa actioneze n-au putut sa renunte la orgolii, la principii invechite si la gandirea batraneasca. Asta e cu atat mai de mirare cand celalalt actionar important, dl Ionescu, are firma de brokeraj si stie ca la bursa trebuie sa actionezi rapid, iar la forja trebuie sa bati fierul cat e cald.

1. Pot participa in concurs tineri cu varste cuprinse intre 16 si 35 de ani.
2. Fiecare concurent va interpreta 2 piese din care una obligatoriu are ca subiect drumetia.
3. Continutul cantecelor trebuie sa se  incadreze in standardele legale si morale de decenta.
4. Piesele pot fi vocale si /sau instrumentale si se pot interpreta la orice tip de instrument acustic.
5. Inscrierile pentru concurs se fac la adresa cultural@ccs.ro pana pe 13 aprilie 2010 trimitand un email care sa contina datele de contact ale concurentului. (nume , prenume, telefon, adresa de email).
6. Inscrierile vor fi confirmate pe email de organizatori iar preselectia va avea loc miercuri 14 aprilie 2010