In anul scolar urmator, baiatul meu a intrat in clasa I. Chiar daca aveam “pile”, n-au fost atat de puternice, ca sa intram la I-a A unde invatatoare era o doamna inaintasa a doamnei Blandu din anii nostri.Sau poate ca doamna directoare, stiind ce mana de apucat avea acea invatatoare, a vrut sa nu patesc vreun conflict, vorba lui Nenea Iancu Caragiale. Sau pentru ca pregatea marea lovitura pe care ne-a spus-o franc la prima sedinta:”V-am dat aceste Sali de clasa paraginite pentru ca vreau sa le faceti noi-noute de dragul copiilor dvs. Trebuie schimbat mobilierul:banci, scaune, catedra,table,galerii, jaluzele, tot, tot,tot. Ma bazez pe dvs si ganditi-va ca ceea ce faceti, faceti pentru copiii dvs.” Am primit recomandarea, am fost ales si aici Presedinte si am strans cate doua milioane de copil sperand ca o sa ne ajunga! Am crezut ca va trebui sa caut oferte de prêt, dar doamna directoare m-a linistit:vedeti ca doamna de la A a dat déjà comanda de banci, luati legatura si in maximum doua saptamani vreau ca reamenajarea sa fie gata. M-am dus la doamna X, mi-a dat adresa atelierelor unde comanda-se banci si scaune pentru ambele clase, iar cand am ajuns sa achit partea care revenea clasei noastre mi-am dat seama ca sotul acesteia era unul dintre actionari. Ce conflict de interese?! Comanda era déjà data, socoteala era clara din vara, comisionele la doamnele directoare si invatatoare, sa traiasca! A venit si ziua cand s-a montat noul mobilier, dar mai era o problema.In acea clasa fusese amenajat un laborator de fizica si chimie, iar in mijlocul catedrei, pe un podium era instalata o chiuveta care a trebuit demontata de un instalator, iar conducta de apa mutata la perete. Atunci am constatat ca sub acel podium stateau mormane de praf si gunoaie stranse acolo de vreo 20 de ani. Impreuna cu invatatorul si instalatorul ne-am suflecat manecile si am scos de acolo vreo 5 tomberoane de gunoi, dupa care ne-au trebuit 10 litri de spirt medicinal ca sa dezinfectam tot mobilierul din clasa I-a B. Atunci mi-a scapat exclamatia:”Aici e un focar de infectie!” Era o zi de sambata! Luni, m-a chemat doamna directoare si m-a invitat sa-mi iau copiii de mana sa-i duc la alta scoala, daca am indraznit sa spun ca “scoala dumneaei este un focar de infectie!” Si a a adaugat:”Anul trecut n-ati avut nimic de criticat pentru ca aveati interesul sa aduceti aici si al doilea copil. Dar acum ca v-ati vazut cu sacii in caruta, nimic nu va mai convine!” Bineinteles ca am fost reclamat la doamna inspectoare, care m-a sfatuit impaciuitoare:”Las-o in pace, sa-si conduca scoala cum stie ea!” Urmarea ; din acel moment am devenit o marioneta ca Presedinte de Comitet de parinti pe clasa(II-a A si I-a B) facand doar ceea ce stabileau ceilalti parinti de bine (bani de cadouri si altele!), eu punandu-le la dispozitie caietul cu socoteli, facturi si chitante la zi. Iar la urmatoarea sedinta cu parintii pe scoala, a fost ales altcineva Presedinte al Comitetului, in locul meu, care mi se pregati-se respectiva alegere cu un an inainte. De, daca fluierasem in biserica! De curand, mai scosesem o perla: Ca in scolile americane, sa implicam parintii si bunicii ca voluntari in supravegherea elevilor in pauze si chiar in timpul orelor de curs, activiate care ar fi disciplinat elevii si ar fi oferit un ajutor in plus cadrelor didactice in tot ceea ce aveau de facut. Ideea avea o mare hiba: introducea democratia in scoala, iar parintii ar fi vazut si avut prea multe de spus! Din acel moment am devenit doar un sfatuitor al celorlati parinti, invatatori si diriginti, cautand sa gasim cele mai bune solutii la clasa pentru copiii nostri, dar fara a mai fi implicat in strangerea si gestionarea de fonduri pentru clasa sau scoala. Tarziu, cand erau copiii mei a VI-a si a VII-a s-a constituit Asociatia Parintilor din Scoala Generala cu singurul rol de a strange bani de la parinti si a-i pune la dispozitia conducerii scolii pentru tot felul de nevoi (plata pazei, cumpararea de consumabile, stimulente banesti pentru “doamnele de serviciu” si tamplar care faceau in fiecare vara zugravitul si curatatul claselor, pardon igienizarea claselor,etc). Ca erau din bani stransi la comun sau ca erau initiative personale, cadouri s-au tot dat de Craciun , 1 si 8 martie (cum de am uitat de aceste date atat de importante!), de Paste si fiecare sfarsit de an scolar aproape la tot personalul scolii; Invatatoare, profesoare, diriginti si diriginte , directoare, secretare, contabile ,bibliotecare sau personal de serviciu. Ca asa e la noi: personal didactic si nedidactic!, dar toti au mana de luat!

Cum, necum, cu gradinita am scos-o la capat! A venit vara, a trecut vara, pe la 1 septembrie m-am dus sa-mi inscriu copiii la scoala de la Liceul Ion Creanga. Am sunat-o pe fosta mea directoare din liceu, de foarte multi ani inspector scolar de specialitate, si impreuna am trecut strada (statea in blocul de vis-a-vis de scoala respectiva!)pentru a ne intalni cu doamna directoare. "Draga mea, ti-l prezint pe fostul meu elev, e un baiat de nadejde, poti sa-l pui si Presedinte al Comitetului de Parinti pe scoala! Vrea sa-si aduca fetita in clasa I-a!" Bineinteles!, a raspuns doamna profesoara cu glas alunecos. O sa fie la I-a A, la doamna Ileana. Cea mai buna invatatoare.Trebuie sa aduca actele fetitei si o negatie de la scoala de cartier." A doua zi, m-am infiintat la directorul scolii de cartier.Secretara m-a prezentat,iar eu mi-am spus poezia: vreau negatie! Directorul nici nu a vrut sa auda! " Sa ziceti mersi daca va mai inscriu copilul in clasa I-a.Inscrierile s-au terminat din 15 iunie, clasele sunt facute deja, nu stiu ce-ati avut in cap!" Eu i-am reamintit ca vreau negatie! Ce negatie? Eu am o scoala foarte buna, dotata cu tot ce trebuie, am laborator de informatica cu 25 de calculatoare(era in anul 2000!). Fiti atent, eu nu cred ca va primeste copilul acolo! Sa nu veniti inapoi sa va rugati de mine.Uite, draga, i-a spus secretarei, scrie-i negatia si adumi-o la semnat.Eu nu stiu de ce vrea omul asta sa se aduca acolo ca sa-l jumuleasca de bani si cadouri! O sa dea bani pana n-o sa le mai stie numarul!" Eu am primit negatia si am dus-o fericit la scoala. In prima zi de scoala a fost cum a fost, am cunoscut-o pe doamna invatatoare care a fost incantata sa ne cunoasca si ne-a anuntat ca a doua zi avem sedinta cu parintii. La sedinta a informat colectivul de parinti ca trebuie ales comitetul de clasa, dar ca din fericire domnul Bogatu s-a oferit sa fie Presedinte deoarece este déjà nominalizat ca vicepresedinte al Comitetului de parinti al scolii. Ni s-a spus ca trebuie sa cumparam caiete speciale la romana, matematica, lucrari practice, sa comandam cateva manuale si sa strangem niste bani in fondul clasei ca vor mai fi si alte cheltuieli. Cat sa dea fiecare? Pentru inceput cate un milion. Am strans banii, mai bine zis doamna casiera, si am avut idea sa cumparam totul centralizat de la depozitele de carte sau edituri, idee care a fost primita foarte bine de parinti, bucurosi ca au scapat de cautatul prin librarii si de reducerile de prêt acordate de catre depozite. A fost bine, dar peste o luna am avut iar sedinta:”Facem serbare de Mos Craciun .Vine mosul cu sacul plin de cadouri! Alt million, dar copiii au primit fiecare in punga lui mai multe carti, jucarie, portocale, o ciocolata mare, bomboane de pom, etc. Dar si doamna care are grija de copilasii nostril a primit un cadou de vreo 4 milioane de lei.Ca sa fie multumita de noi, zicea o mamica! Dar aceeasi mamica ii facuse cadou o pereche de cercei de aur. Cadouri deosebite au ajuns si la cele doua doamne directoare. Au urmat cadouri de Paste si de sfarsit de an scolar. Pentru doamna invatatoare alte doua aparate electronice cu garantie, ca are fata de maritat! De 1 iunie am facut o excursie cu clasa la Vidraru! M-am dat peste cap, am inchiriat autocar, iar copii au primit fiecare pachet cu napolitane, biscuiti, ciocolata si suc. Cu totul in clasa I am strans vreo 50 de milioane, adica doua milioane de parinte, dar n-au dat chiar toti, plus ca s-au facut niste inlesniri pentru doua perechi de frati si alte cazuri sociale (recunoscute cu jumatate de gura, pentru ca parintilor le era rusine sa spuna ca n-au bani de dat)! De fapt in perioada aceea devenisem trup si suflet al scolii. Directoarea ma chema la ea foarte des si imi spunea ce probleme are, ba chiar imi cerea solutii. Spre exemplu, trebuia dotat cabinetul medical al scolii, iar dentistul avea nevoie de un scaun dentar nou! Am propus ca la inceputul noului an scolar sa comandam centralizat toate manualele si caietele speciale care trebuiau platite de parintii elevilor din clasele I-IV si din reducerile de prêt de 20-30% acordate de edituri si depozite sa strangem cam 10 mii de dolari cu care sa reamenajam cele doua cabinete si sa achizitionam scaunul dentar. Dar socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ! Ideea era buna, dar doamnele invatatoare dadeau fiecare comanda catre edituri si luau ele comisionul. La fel si profesoarele de limbi straine. La fel si profii de mate pentru culegeri. Era un sistem pe care nu-l puteai desfiinta. Si atunci Solutia: fiecare parinte sa dea anual cate 1 milion pentru fondul scolii! Desi nu eram de accord cu sistemul, inca nu ma dadusem batut! (va urma)

M-am gandit mult daca are rost sa comentez scandalul cu banii de cadouri de la Scoala 10! Dar interventia din ultimele zile a ministrului Educatiei, dar si cea de azi a Sefului Inspectoratului Scolar Bucuresti, arata ca toata lumea din sistem cunoaste "locurile inguste" care ii imping pe parinti sa dea "spaga"! Adevarul ca atunci cand esti la inghesuiala trebuie sa bagi mana in buzunar. Am auzit cu totii: un loc la gradinita din cartier, un loc la scoala dorita(clasa zero sau clasa I), un loc la clasa doamnei XXX sau la clasa speciala de matematica, informatica, engleza...toate au tarif bineinteles piperat si ...la negru. Va voi povesti in randurile urmatoare aventurile mele de parinte a doi copii de scoala! Intr-un an am vrut sa schimbam gradinita copiilor si un fost coleg din presa mi-a pus o vorba buna la domnisoara directoare: "Tatal copiilor are firma si poti sa-i ceri ce vrei!". Asa ca la inscriere m-am dus inarmat cu un imens buchet de flori si cu un carnetel ca sa vad de ce are nevoie gradinita si ne-am inteles ca trebuie dotat cabinetul medical cu medicamente si consumabile igienico-sanitare de vreo 200 de dolari.A doua zi am adus produsele, contractul de sponsorizare si factura aferenta. Prietenul meu m-a certat:"Trebuia sa dai ceva din aur si scapai cu atata!Eu asa procedez!" Nu l-am crezut, dar peste doua luni m-a chemat domnisoara directoare si mi-a spus deschis: pentru serbarea de Mos Craciun imi trebuie 165 de papusi. Nu accept nici un refuz ca v-am primit cu doi copii. Si sa nu-mi aduceti chinezarii:vreau 165 de papusi Barbie!". Cererea domnisoarei directoare m-a lasat masca. Nici macar nu am putut sa replic ceva, ca mi-a taiat-o scurt:"Masinutele pentru baieti le aduce altcineva. Treaba e deja rezolvata!" M-am gandit bine, firma mea era cam pe geanta, asa ca m-am dus la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si am reclamat situatia. Consilierul care m-a primit, a refuzat sa inregistreze reclamatia, luindu-ma cu binisorul:"A incercat si dansa.Vrea sa faca o serbare frumoasa.Ii spuneti ca nu puteti sa o sponsorizati si o sa inteleaga." "Dar i-am spus deja!", am replicat eu."Ei, haideti fiti intelegator, n-are rost sa depuneti reclamatia!." Eu am depus-o totusi, cu numar de inregistrare, dar n-am primit raspuns niciodata. Domnisoara directoare a fost sfatuita de la Inspectorat sa nu ma mai piseze cu cererea ei, dar cu prima ocazie mi-a aruncat in fata:"Daca stiam ce om esti, nu-ti primeam copii la Gradinita mea!". Morala acestei scurte povesti: Gradinita poarta numele de C.A.Rosetti si e situata in centrul Capitalei, iar Scoala 10 "Maria Rosetti" e in cartierul Floreasca! Daca vrei sa ai copilulul la o scoala buna, trebuie sa cotizezi!

Povestea “Cantecului de iubire” Cred ca n-am mai ascultat piesa asta de 20 de ani! Prietenul Mircea Nicolau, mi-a trimis un MP3 cu piesa “Cantec de iubire”, compusa si intepretata de Manuela Bogatu, o muziciana extrem de talentata despre care stiu ca a plecat din tara in anii ’90. Cantecul are o poveste foarte interesanta:Manuela mi l-a dedicat mie si e vorba de cantecul nostru de iubire. Din pacate -ca sa intelegeti cum era pe atunci cu cenzura!, din versurile originale n-a ramas decat numele. Pe scurt, in luna mai 1984 Manuela s-a indragostit de mine, cel care o iubeam de 5 luni, noi cunoscandu-ne in tabara studenteasca la Slanic Moldova pe 28 decembrie 1983. A fost o scurta nebunie, peste 5 saptamani eu o ceream de sotie, iar pe 15 iulie eram deja casatoriti. Cantecul -muzica si versuri- l-a compus in luna septembrie, cand eu eram la Galati, la convocarea militara pentru a da examenul de sublocotenent in rezerva. Versurile originale erau mult mai expresive:, nu-mi mai amintesc decat refrenul:"Ascult cuvinte,/ NU, nu minte/Simt si sper/Poate fi tot minunat/Dor curat! ". Era clar ca era un slagar! Ne-am dus la profesorul Iulian Andreescu, fostul ei profesor de la scoala de muzica, atunci directorul acelei scoli, acum numele (fie-i tarana usoara!) festivalului anual muzical de la Drobeta Turnu Severin. Profesorul a felicitat-o, dar a mai ajutat putin la partitura de pian si la orchestratie.In luna octombrie 1984 s-a anuntat concursul de creatie "Melodiile anului 1984". Am trimis plicul inchis prin posta semnat cu un motto, iar numele real intr-un alt plic cu acelasi motto.Peste o luna am fost anuntati ca piesa a fost selectionata si a avut loc o intalnire a juriului si organizatorilor cu compozitorii ale caror piese au fost selectate, inclusiv pentru a fi stabiliti interpretii si alte amanunte. Pentru ea, ca debutanta absoluta, (mai cantase in spectacole studentesti, facuse backing vocal pe discul lui Gil Dobrica -"Hai acasa!"), dar acesta era concurs de compozitie nationala, a fost o onoare sa concureze cu toti monstrii (nu neaparat "sacri"!)din domeniul muzicii usoare romanesti, dar abia ajunsa la acest nivel a realizat cate piedici li se puneau debutantilor de catre membrii cunoscuti ai breslei. Asadar, ce i s-a spus la acea intalnire : piesa e foarte buna, ca de aia a fost selectata, dar o sa-l rugam pe dirijorul Dan Ardelean sa o reorchestreze si acesta ce a facut, a mai pus un ritm de toba langa partitura de pian a profesorului Iulian Andreescu. Iar versurile, aaaa, nu pot sa ramana cele originale, dar ce?, aici e joaca de copii?! Il rugam pe poetul Dan Verona, membru al juriului sa va scrie o poveste "cu cer si mister". Si asa s-a facut ca un cantec rupt din suflet si absolut original, a ajuns sa sune ca mai toate celelalte, dar cu 3000 lei orchestratia facuta de Dan Ardelean si 2000 lei versurile lui Dan Verona. Nu mai amintesc cat au insistat sa o convinga sa dea piesa unei interprete cu nume, pentru ca “dumneata ai o voce mica si n-o sa ai sanse in concurs”. Si pentru ca s-a incapatanat sa o cante chiar ea, n-a avut nici o sansa, au zis ei! Oricum, n-ar fi avut nici o sansa la premiile de compozitie, nici macar la debutanti, pentru ca erau debutanti mai vechi, care asteptau rabdatori la coada si care -de la an la an- isi cautau si consolidau pilele, doar, doar s-o auzi si de ei. Spectacolul-concurs a avut loc la Sala Polivalenta pe la mijlocul lui februarie 1985 unde Manuela s-a prezentat bine, dar piesa a sunat oarecum artificial fata de originalul pe care-l stiam doar citiva dintre noi. A fost o experienta buna, dar care ne-a dat bugetul peste cap: cu rochia pentru spectacol, cu 4 drumuri la Bucuresti, cu hotel si masa s-au cheltuit 16000 lei, adica vreo 8 salarii de profesor stagiar. Inca o data iti multumesc Mircea, ca mi-ai oferit prilejul acestor amintiri! Mihai Bogatu

Folk-pop cu Anamaria Maranda si Constantin Neculae Sansa studentei Anamaria Maranda a fost aceea de a-l intalni pe chitaristul si compozitorul Constantin Neculae, caruia cunoscatorii ii spun “Lae”. Era in anul 2010 cand si-a pus cateva piese pe net, iar “vulpoiul” Lae a mirosit ca a descoperit o vedeta in devenire. El canta la vremea aceea intr-un duet folk consacrat, alaturi de Raul Carstea. Anamaria Maranda, o voce deosebita, o prezenta foarte agreabila, e tanara absolventa de litere (romana-italiana), e la master la Antropologie, dar si studenta la Conservator (muzica religioasa), care ar putea face cariera internationala daca va fi bine indrumata, promovata si sustinuta. Lae compune si canta la chitara, Anamaria asigura partea vocala si au cucerit ascultatorii inca de la primul concert. Canta pe scena impreuna cu Lae din toamna anului 2010. Pe albumul la care lucreaza cei doi, care se va numi “Contraste”, vor figura 13 piese compuse de Lae, plus o piesa a Tatianei Stepa. “Tin mult la treaba asta, spune Lae, pentru ca as vrea ca lumea sa-si mai aduca aminte de Tatiana. Nimeni nu-i mai canta piesele. Albumul se va numi Contraste. Asta si dupa o poezie cantata de noi, poezie scrisa de Virgil Carianopol. Cantam numai poezie, asa cum sade bine folkistului. Cu toate ca ramane deschisa discutia daca ceea ce cantam noi mai este folk sau nu... Am auzit pe unul la radio , la emisiunea lui Andrei Paunescu, care a trimis urmatorul mesaj: "Scanteia este pentru foc ceea ce este poezia pentru muzica folk". Nu stiu cum il chema pe ascultator, dar am retinut treaba asta, mi-a placut. Pe langa Carianopol mai cantam poeti ca: Romulus Vulpescu, Constanta Buzea, Adrian Paunescu, Ion Minulescu, Otilia Cazimir. Cantam si poeti contemporani: Mariana Ghicioi, Sorin Poclitaru, Elena-Liliana Popescu... Recitalurile noastre inseamna alternanta pieselor proprii cu piese in limba engleza. Uite alt motiv pentru care recitalul nostru il numim CONTRASTE. Cantam interpreti ca Eva Cassidy, Joan Baez, Anouk, Patty Griffin, Adele, Terra Naomi, Sting...si altii. Incercam sa cantam piese putin cantate, ca sa nu spun chiar necantate de altii.” In cei trei ani ,de cand canta impreuna, duetul s-a sudat, iar cei doi artisti se inteleg chiar si fara sa se priveasca. Simt muzica, ritmul si culoarea ei. Simt totul fara ca sa intre in contrast.

Pe 2 martie vor canta la Sala Palatului formatiile RIFF si SMOKIE. Stiu ce veti spune, ca de SMOKIE a auzit toata lumea! Da, dar si de RIFF au auzit toti fanii muzicii hard-rock din Romania, fiind cea de-a doua trupa ca longevitate dupa Phoenix. Liderul dintotdeauna al trupei, chitaristul bass si compozitorul Florin Grigoras, a infiintat trupa "Sonic" in 1970 pe cand era elev de liceu,iar in 1980 i-a schimbat numele in RIFF. Destinele Phoenix si Riff s-au impletit de-a lungul timpului, ambele avand recordul de longevitate, iar ultimele turnee nationale avand pe afis Poenix si in deschidere Riff. Muzica melodioasa a celor de la RIFF a atras o multime de fani in anii '80-90', iar eu i-am promovat cat am putut in paginile ziarului Tineretul Liber. Caseta audio "RIFF-In loc de bun ramas",scoasa in 1990 la Electrecord, am ascultat-o de atitea ori ca pana la urma s-a dezintegrat si mi-a parut la fel de rau de ea, ca de dublul album "Cantafabule" al Pheonix-ului pe care l-am imprumutat colegilor de liceu in 1977 si care s-a intors la mine dupa vreun an cu fata 3 zgariata iremediabil. Riff s-a afirmat ca o veritabila trupa de concert, avand la activ peste 3000 de concerte, iar turneele alaturi de "SEMNAL M" din anii '80 si COMPACT in 1990 au ramas memorabile. Dintre marile lor slagare amintesc: Primii pasi(care a dat si numele primului disc, editat de Electrecord in 1989!),Generatia noua,Nerostitele cuvinte,Povestea lor, Cand sunt cu tine si marele hit "In loc de bun ramas".Pana acum Riff a editat (si produs din 1992 incoace!)10 materiale discografice, pe vinil,caseta sau CD Multimedia. De amintit ca in ultimii ani Riff a cantat in deschidere la concertul fostului solist al formatiei SMOKIE, Chris Norman (Sala Polivalenta, 15 noiembrie 2009), Ten Years After (Sala Palatului,22 februarie 2010) si in turneul de 4 concerte Ten Years After (23-26 noiembrie 2011 la Bucuresti, Iasi Timisoara si Cluj Napoca). I-am cunoscut personal pe membrii trupei in 1990 la Mamaia cand cantau la Restaurantul Albatros, dar i-am vazut live si la Arenele Romane in 1992.Desi au avut loc mari schimbari de componenta, liderul,compozitorul si cel care a dus greul trupei a fost mereu la datorie:Florin Grigoras. Alaturi de el o lunga periaoda de timp, carismaticul baterist Lucian Fabro. Ar mai fi de amintit aici ca inainte de Cargo, solistul Adrian Igrisan a cantat timp de 3 ani cu Riff. De vreo 17 ani in trupa a intrat si Mihaela Grigoras, sotia, clapele, vocea si inspiratia lui Florin Grigoras. Si desi mult timp Florin a fost si vocea trupei,formula cu Cosmin Crutiu la voce a redat stralucirea grupului Riff, piesele lor sunand extrem de curat. Alaturi de cei 3 suna incredibil chitara lui Florin Demea si exact si cum trebuie bateria lui Cosmin Herac. Asa ca "In loc de bun ramas", trupa RIFF merge mai departe! Haideti sa-i vedem la Sala Palatului alaturi de SMOKIE!

Marţi, 29 ianuarie 2013, Călin Geambaşu a organizat la Teatrul "Constantin Tănase" din Bucuresti spectacolul "Glas de înger" dedicat memoriei interpretei Mălina Olinescu. Dupa cum se stie, Mălina Olinescu a fost solista formatiei "Călin Geambaşu Band", iar in acest concert trupa lui Călin a acompaniat vocea Mălinei, in timp ce chipul ei calin ne privea de pe un ecran imens. Acum 3 luni Călin a găsit 48 de piese înregistrate cu vocea Mălinei şi asta i-a dat ideea organizării acestei repetitii cu public dedicată Mălinei, chiar in ziua când ar fi împlinit 39 de ani. "A fost cel mai emoţionant spectacol din viaţa mea", a scris pe facebook interpreta Andreea Runceanu,prietena a Mălinei, iar Xenti Runceanu a fost mâna dreaptă a lui Călin Geambaşu, pianistul-aranjor care a pregătit partiturile celor 20 de piese pe care band-ul le-a cantat timp de două ore alături de Mălina. In mijlocul scenei a fost amplasat un microfon pe care era prins un trandafir roşu. "La acest microfon imprima Mălina piesele in studioul lui Călin,iar trandafirii roşii erau preferaţii ei", ne-a spus Octavian Ursulescu,comperul acestui spectacol emoţionant. Titus Munteanu, realizatorul TV al show-ului "Şcoala vedetelor" a vorbit cu lacrimi in ochi despre adolescenta Mălina, talentată, serioasă si extrem de dedicată muzicii. Jurnalistul Andrei Nourescu ne-a povestit că la finala Eurovision , Mălina nu a dormit, repetand zi si noapte, iar Adrian Romcescu, compozitorul celor doua mari şlagare "Eu cred" şi "Mi-e dor de tine" a povestit despre interpreta Mălina, cu o întindere vocală nemaintalnită("doua octave si ceva", a zis el) şi cu o mare, imensa pasiune pentru muzică. Pe scena a urcat şi mama sa, Doina Spătaru, care a interpretat piesa preferată a Mălinei, un mare şlagar in limba spaniolă, şi a mulţumit lui Călin, orchestrei şi tuturor celor care au venit s-o serbeze pe Mălina. Au urmat multe alte melodii şi filmări cu Mălina, pe care toti cei prezenti le-au subliniat cu aplauze şi cântând împreuna cu ea "Mi-e dor de tine". In sală au fost prezenti mulţi colegi de la Şcoala Vedetelor intre care Calin Goia(Voltaj), Nadine, Diana Munteanu, Dana Mladin,Ultra Titi si artişti precum Anca Ţurcaşiu,Cornel Constantiniu sau ziaristul George Stanca. A fost o seara extraordinară şi pentru asta le mulţumesc lui Călin Geambaşu si Xenti Runceanu.

Concert de şansonete şi rock alternativ! Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti vă invită joi 13 decembrie 2012, orele 19,00 la un Concert de şansonete şi rock alternativ! Din program: Grupurile Les Francofolescos Trio şi Tiptil, poetul George Stanca in dialog cu Mihai Bogatu, precum şi colinde interpretate de invitaţi surpriză! Intrarea liberă! Ieşirea dupa 3 ore de spectacol! LES FRANCOFOLESCOS TRIO O reîntâlnire cu atmosfera pariziană şi muzica de pe malurile Senei, în interpretarea LES FRANCOFOLESCOS TRIO: Călin Costache - voce, chitară Vali Tănăsescu - acordeon Giani Amarandei - contrabas Un periplu francofilo-francofon cu piese nemuritoare din repertoriul interpreţilor Joe Dassin, Gilbert Becaud, Georges Moustaki, Guy Beart, Jaques Brel , Vladimir Cosma şi alţii . O seară excepţională de muzică franţuzească cu desăvarşitul şansonetist Maitre Călin Costache, subtilul acordeonist Vali Tanasescu si genialul contrabasist Geani Amarandei . TIPTIL Joi, 13 decembrie, începând cu ora 20:30, TiPtiL pune la cale un concert special şi vă aşteaptă să-i ascultaţi, să cântaţi, să dansaţi şi să petreceţi alături de ei o seară spectaculoasă, colorată în originalul stil „jazzaggaefunkdancefun”. Concertul marchează revenirea Ralucăi Staicu (voce) din plăcutul concediu de maternitate, astfel reîntregindu-se formula de energie, senzualitate şi exuberanţă a trupei. Muzica TiPtiL, un exerciţiu pentru simţuri, o combinaţie cu dozaj perfect de funk, drum’n’bass, elemente de jazz şi post-punk, este una gândită şi făcută cu sufletul şi transpusă în ritmuri şi versuri pline de pasiune şi inspiraţie. Pentru a susţine autenticul sound TiPtiL, Bujor Stoicovici (chitară bas) va readuce

pe scena faimosul şi originalul lui contrabas electric – handmade by Creţu (chitară). Cei cinci membri TiPtiL te provoacă la dans pe ritmuri ce-ţi gâdilă tălpile, să trăieşti muzica cu toate simţurile şi să redescoperi un stil pe care îl vei iubi, daca eşti la fel de îndrăzneţ ca el. TiPtiL va concerta joi seara, 13 decembrie 2012, la Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti in formula: Raluca Staicu (voce), Emilia Holtea (voce), Bujor Stoicovici (chitară bas şi contrabas), Creţu (chitară) şi CiPrian „Laurentze” Moisescu (tobe).

In vara anului 1982 am prins o tabara de 12 zile la Costinesti, dar am stat acolo mai mult de o luna, si chiar cand voiam sa plec am aflat ca va avea loc un festival rock.Desi eram redactor la TSE (“Tribuna Studentului Economist”), m-am documentat serios in cele 3 zile si nopti de festival si cu textul pregatit m-am prezentat la Casa Studentilor, unde la camera 2,parter, isi avea redactia revista Centrului Universitar Bucuresti, “Convingeri comuniste”,pe scurt CoCo. Unde mai pui ca la coltul strazii era restaurantul “Codrii Cosminului”, prescurtat tot CoCo, asa ca daca intrebai de secretarul de redactie, acesta era la CoCo, ori la casa, ori la un pahar de vorba. Doar ca la restaurant coborai la crama, asa ca se potrivea si expresia “baietii e la beci!”. Dar sa ma reintorc la momentul in care am batut timid la usa si cand aceasta s-a deschis, am vazut mustata lui Stefan Mitroi, redactorul sef, poet si ziarist de mare valoare. M-a primit cald, am discutat putin si in numarul din luna octombrie am debutat cu articolul despre festival; “cel mai vast articol despre acel festival rock, cu amanunte interesante si inedite, in opinia organizatorului acestei editii unice, Paul Nanca de la BTT. Dupa aceea am continuat sa scriu despre muzica,teatru si film, cate doua-trei articole in fiecare numar lunar al revistei: formatii rock(Compact,Iris,Holograf,Progresiv TM,etc),jazz (Anca Parghel, Mircea Tiberian, Marius Pop, Garbis Dedeian,etc),film (dintre care atat de subversivul “Unora le place jazz-ul”), teatru (cu premierele de la Teatrul Mic), inclusiv un interviu cu dramaturgul Theodor Manescu, autorul unei piese “Politica” care se juca la Teatrul Foarte Mic intr-o sala de 99 de locuri , o piesa care vorbea impotriva regimului si de la care te mirai ca nu erai arestat la iesirea din sala. Totul mergea foarte bine, pana intr-o zi cand Marina Almasan, redactor sef la TSE, ma anunta ironic:”Ti se schimba seful si-o sa dai de dracu’, ti se schimba sefuuuu!”. Marina care avea antene in cercurile inalte aflase ca Stefan Mitroi fusese transferat la Scanteia Tineretului si ca in locul lui urma sa vina un baiat cu cap patrat, indrumator UTC la Ministerul de Interne. Asa a si fost! Articolele culturale s-au cam rarit, abia mai publicam cate un articol pe numar, dar dupa ceva vreme Gabriel Stanescu(un mare poet!), secretarul de redactie a reusit sa-l aduca pe calea cea buna pe redactorul sef. Practic i-a explicat ca asupra revistei e destula cenzura de la partid ca sa o mai cenzureze si el. Un exemplu:in fiecare numar se publicau doua pagini de poezie, dar secretarul de redactie a auzit-o cu urechile lui pe tovarasa Olivia Clatici, secretara cu propaganda la Centrul Universitar Bucuresti, spunand serios:”Le-am taiat toata poezia alora de la Convingeri!”. In 1984 s-a organizat un festival studentesc de 4 saptamani in complexul studentesc Tei,cu care ocazie au fost editate 4 numere ale revistei “Spectator Tei’84”, revista de informatii si umor, editata tot de catre cei de la CoCo.Ca un exemplu asupra interesului suscitat de aparitia revistei, in 1984 nationala de fotbal a Romaniei era calificata la Campionatul European din Franta si ultima pagina a gazduit un interviu cu Mircea Lucescu,antrenorul nationalei. Vreau sa spun ca membrii redactiei au luat pachete intregi ale revistei si le-au vandut la metrou(Romana,Universitate,Unirea)cu 3 lei, pretul oficial,practic revista fiind asezata cu fundul in sus, adica cu poza si interviul lui Mircea Lucescu, nicidecum cu pagina I care avea un articol dedicat marelui conducator. A urmat poate cea mai buna perioada a revistei, cu Paul Nanca, redactor sef.In acea perioada se gasise o idée ingenioasa, prin care cele 4 pagini din mijloc ale revistei erau dedicate poeziei, aranjarea in pagina facand ca prin plierea revistei sa se obtina o carte de debut a unui poet student.In acea perioada am publicat interviuri neconventionale cu muzicieni si actori, plus informatii muzicale culese pe sub mana din presa straina, adica luate de pe unde se putea intrucat in Romania nu mai ajungeau publicatiile din lumea libera, iar internetul inca nu se inventase in Romania.

Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti (1937 – 2012): 75 de ani de activitate in cultură românească nu sunt deloc puțini. Este vârsta pe care o împlinește Casa de Cultura a Studentilor din București, celebra “Preoteasa”, în 2012. Iar această frumoasă aniversare merita sărbătorită cum se cuvine. De aceea, în perioada 5-18 noiembrie 2012, au fost organizate concerte de muzică folk, pop, rock sau corală, piese de teatru, dezbateri publice, vernisajul unui album de fotografie, un spectacol folcloric și multe altele, acțiuni ce acoperă o paletă foarte largă de activități cu care Casa de Cultura a Studentilor din București a avut și are legătură. Au fost două săptămâni în care Casa Studenţilor a fost o casă primitoare pentru tinerii şi studenţii îndrăgostiţi de fenomenul cultural, aceştia vibrând la un ison alături de idolii sau colegii lor aflaţi pe scenă. Au fost concerte memorabile cu adevărate capete de afiş, numele unor mari artişti, precum Mircea Baniciu, Mircea Vintilă sau Corul Sound fiind in topul preferinţelor publicului studenţesc. Un reper memorabil al Casei Studenţilor este Teatrul Podul care reuneşte munca titanică (de peste 4 decenii!) si dedicaţia regizorului Cătălin Naum cu talentul actorilor studenţi coordonaţi de tânărul actor profesionist Mihai Munteniţă. Şi-au dat concursul trupe ca Timpuri Noi, Bandidos, Solaris, Lucky 13, Stema, Barock, Bridges, RMN in două concerte care au umplut clubul Silver Church. Au urcat pe scenă adevărate legende ale Casei de Cultură, de la cantautorul Mircea Vintilă la Andrei Partoş, DJ-iul serilor dansante ale anilor 70. Au fost minunate concerte folk cu Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Marius Matache, Puiu Creţu, Marius Daşcău şi alţi tineri folkişti, promovaţi de catre site-ul Forever Folk. In spectacolul „Debut studenţesc” au cantat Corina Chiriac ( a debutat pe scena Sălii Mari in 1965!), Stela Enache cu „Anii de liceu” ai anilor 80, Silvia Dumitrescu care canta in 90 „Dansul e normal la vârsta mea” si Andreea si Xenti Runceanu care au cantat cu „No Comment” si „Amadeus” la Casa Studenţilor in anii 2000 si 2010, dar şi studenta Rodica Elena Tudor (Marele Premiu Mamaia 2012). Intr-un spectacol remember, Mihai Todor a povestit cum a luat fiinţa primul festival medieval, cel de la Sighişoara, precursor al Grupului muzical Truverii si al Curţii Comedianţilor de mai târziu. Seria de manifestări a fost presărată de evenimente diverse: spectacol folcloric cu ansamblurile Doina si Doiniţa, lansarea albumului de arta fotografică „Haţeg – Ţinutul dinozaurilor”, dezbaterea publică organizată de catre Clubul ecologic Unesco ProNatura şi seminariile susţinute de Clubul de turism montan Roza Vânturilor. A fost o festivitate reuşită spunea Mihai Munteniţă, prezentatorul spectacolului de gală - Concertul Grupului Sound susţinut pe 17 noiembrie cu ocazia Zilei Internaţionale a Studenţilor-, succesul demonstrand deviza coordonatorului festivalului, domnul Paul Bordaş “În timp de criză, cultura are întâietate”. Mihai Bogatu

Stiu ca toata lumea se va mira ca scriu despre disparitia lui Serban Ionescu si va zice ca ma aflu in treaba sau ca ma agat de un eveniment la moda. L-am cunoscut pe Serban, in straiele personajului "ION", la filmarile din decembrie 1978 ale ecranizarii romanului "Ion - Blestemul pamantului, blestemul iubirii" si atunci -pentru cateva luni- am facut o pasiune pentru actrita Catrinel Dumitrescu. Prin februarie 1979, am fost la Bulandra sa vad piesa "Anecdote provinciale" in care juca si ea, iar dupa spectacol am asteptat-o cu un buchet de flori si cu o...poezie ce ii era dedicata.A aparut Catrinel, dar nu singura, ci insotita de Serban Ionescu, cu care era in tandreturi.A primit florile,a ascultat poezia si am plecat cu ei de vorba pana la Universitate.Au fost draguti amandoi, am povestit una-alta si ne-am despartit prieteni. Aceeasi scena s-a mai repetat de cateva ori, pentru ca am revazut "Anecdotele" pana la sfarsitul stagiunii. Dupa care drumurile ni s-au razletit, Serban si-a vazut de cariera, de teatru si film si s-a casatorit cu Magda Catone, iar Catrinel a ajuns la Teatrul National din Cluj unde a jucat mult,a avut o relatie cu Marius Bodochi si dupa revenirea in Bucuresti s-a casatorit cu Emil Hossu. Personal m-am mai intalnit cu Serban acum vreo 6 ani,mergand cu treaba la un vecin, unde Serban venise sa povesteasca la un pahar de vin aventuri la pescuit. Cariera lui a mers inainte, cu multe roluri in teatru si film, iar in ultimii ani de activitate au urmat marile succese "Dineu cu prosti" de pe scena Nationalului alaturi de Horatiu Malaele si telenovela "Fetele marinarului". Dupa care a venit lovitura de teatru: Serban Ionescu bolnav la pat s-a retras din teatru! Acum vreau sa spun ca ma bucur ca s-a milostivit Dumnezeu si ca l-a chemat la el.Auzisem ca toata lumea de boala lui Serban, dar n-am crezut nici o clipa ca e vorba de "borelia".Prin similitudine, am stiut ca e vorba de scleroza laterala amiotrofica, o bolala nemiloasa care l-a luat dintre noi pe Toni, un munte de om, pasionat de munte si de traiul in natura si care s-a topit sub ochii celor dragi lui intocmai ca o lumanare.Si daca Toni n-a putut fi salvat cu pretul a doua-trei apartamente, a nenumaratelor cure naturiste si de terapii alternative si inconjurat de dragostea intregii familii, ce mai putea spera Serban, care in toata aceasta perioada a fost lipsit de sprijinul afectiv si moral al sotiei sale?! Lui Serban i s-a intretinut ideea unei boli mai usoare si cu o relativa speranta de vindecare,dar chiar si inainte sa plece in Germania, Lucian Mandruta a scris pe blog ca Serban sufera de SLA. Era opinia unui om informat si care voia sa mai stearga din haloul de teama al populatiei impotriva muscaturilor de capuse si a "capusarilor" care scoteau bani din aceasta psihoza. Din pacate Serban n-a mai avut nici o sansa, SLA fiind o boala incurabila si extrem de pacatoasa sub aspectul manifestarilor sale, neuronii devenind inactivi si afectand atat functia motorie, cat si toate celelalte functii, finalizandu-se cu imposibilitatea respiratiei. Cu atat mai mult este afectat psihicul pacientului care simtindu-se tot mai neputincios are nevoie de ingrijire 24 de ore din 24 si care se simte tot mai neajutorat si tot mai neglijat! Ca sa fac o paralela, este si cazul fostului fotbalist Mihai Nesu, parasit de sotie dupa numai un an de chin. In loc de concluzie: Serban Ionescu ne vei lipsi, dar vom ramane cu filmele tale, cu zambetul tau rar afisat si cu nobletea ta sufleteasca! Ai interpretat pentru noi ultima dubla! Dumnezeu sa te odihneasca in pace!

Regele Mihai la 91 de ani! Cum a fost fortat sa abdice in 1947? Povestea aceasta o stiu de la domnul Leonida Nitoiu,acum in varsta de 81 de ani,care si-a petrecut copilaria si adolescenta la Cabana Sfanta Ana-Cabana Bob Plecare.Aceasta cabana a fost construita in anul 1932 de catre parintii sai pe un teren donat de catre Eforia Spitalelor si era situata pe actualul drum catre Cota 1400,la intersectia cu drumul spre Stana Regala,fiind si locul de unde incepea traseul vechii partii de bob de la Sinaia. Tatal domnului Nida era un foarte priceput tamplar de mobila,ebenist al Casei Regale si al Domeniului Peles,dar si un neintrecut cabanier pentru cohorta de nobili,politicieni si doamne din inalta societate care urcau pana la Sfanta Ana pentru a respira aer proaspat sau pentru a urmari cursele de bob.Fosta Cabana Bob Plecare era situata la altitudinea de 1200 m si -nu de putine ori- copilul Nida care se lupta cu ditamai rucsacul in spate pentru a parcurge cei 10 km de urcus din Sinaia si pana la Cabana Sfanta Ana(care ii era si casa parinteasca)a fost luat cu jeep-ul de catre Regele Mihai care mergea spre Stana Regala. ...Vreme de iarna la Sinaia in luna decembrie a anului 1947. Un camion plin cu soldati rusi au venit la Castelul Peles pentru a-l aresta pe Rege si a-l forta sa urce in trenul regal pentru a fi obligat sa plece in exil. Negasindu-l la castel s-au luat dupa urmele din zapada lasate de catre jeep-ul regal,urme care mergeau de la Castelul Peles spre Cabana Sfanta Ana,facand chiar un ocol prin curtea cabanei. Vazand asta, camionul opreste cu zgomot mare si peste familia Nitoiu navalesc soldatii rusi condusi de un colonel sovietic cel avea drept talmaci pe un maior basarabean:"Scoate-ti-l de unde l-ati ascuns pe Regele Mihai ca altfel va impuscam pe toti!" Le-au pus pistoalele mitraliera in piept si asteptau ordinul sa traga si vazand ca ei dau din umeri si spun ca nu stiu nimic despre rege,au inceput sa mitralieze icoanele si tablourile de pe pereti.Au indreptat armele catre copii si s-au rastit iar catre capul familiei:"Spuni,mai,unde l-ai ascuns pe Rege ca iti impuscam copiii.Ti facem noi sa spui si laptili de l-ai supt de la maica-ta!"In acest timp rusii scotoceau pe sub paturi si prin toate ungherele cabanei,mitraliind fara oprire.Copiii plangeau ingroziti,iar parintii se temeau mai ales pentru viata celor mici."N-am de unde sa vi-l dau pe Rege,n-a trecut azi pe aici!',reuseste sa ingaime capul familiei,dar punandu-i pistolul la tampla,maiorul basarabean il ameninta iar,scotandu-l afara din cabana si aratandu-i ca urmele jeep-ului faceau un ocol chiar in dreptul cabanei.Ningea vartos si un pic viscolit,iar seniorul Nitoiu intelegand despre ce e vorba le-a aratat rusilor ca urmele automobilului merg mai departe in spatele cabanei si se pierd spre Stana regala.Atunci basarabeanul il informeaza pe colonelul sovietic si ii cheama pe soldati la camion pentru a porni in urmarire spre Stana regala."O sa ne intoarcem si o sa va pedepsim pentru ca ne-ati facut sa-l pierdem pe Rege!",a mai spus maiorul basarabean descarcandu-si pistolul in ferestrele cabanei. "Sa stiti ca s-au tinut de cuvant",continua povestirea domnul Nida.Atunci au mers la Stana regala,dar Regele nu mai era nici acolo,coborase si intrase in curtea castelului pe la Vulparie.Acolo l-au prins alti soldati rusi si sub amenintarea armelor l-au condus si l-au fortat sa urce in trenul regal. Dupa un timp,prin vara lui l948,a aparut la Cabana Sfanta Ana,tovarasa Ana Pauker insotita de mai multi activisti."Aha,voi erati aceia care l-au ascuns pe Rege.Un cuib de naparci pe care o sa-l fac una cu pamantul.Aici venea si colonelul Pauker cu cine stie ce destrabalate! Sa fie daramata Cabana Sfanta Ana(Cabana Bob Plecare) si cabanierii sa fie deportati in Baragan!". Epilog.In 1952,proiectul drumului spre Cota 1400 a fost trasat prin mijlocul Cabanei Sfanta Ana,aceasta fiind demolata fara nici un document de nationalizare sau expropriere; proprietarul a fost deportat 4 ani in Baragan, "fii de naparca" Mihail si Leonida Netoiu au fost trimisi in armata facand 3 ani 'la lopata' fara drept de a purta arma,iar mama urmata de copii mai mici a ajuns sa stea intr-o singura camera intr-o casa fara usi si geamuri,parasita din vremea razboiului. Din fericire dupa 65 de ani de la ziua cand a fost fortat sa abdice, Regele Mihai sarbatoreste azi 91 de ani de viata, iar copilul de atunci, domnul Leonida Nitoiu continua sa-i poarte o vie si calda amintire tanarului Rege Mihai.

CONCERT MUZICAL LA CASA STUDENTILOR DEDICAT TUTUROR MARILOR ARTISTI STUDENTI Spectacol Pop “Debut studentesc” , Sala Mare, 8 noiembrie, orele 19,00 Spectacol dedicat aniversarii a 75 de ani de existenta ai Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti Vedete invitate: Corina Chiriac, Gabriel Cotabita, Silvia Dumitrescu, Andreea si Xenti Runceanu, Stela Enache si Marian Stere,Mihai Pocorschi Medalion video: Mihaela Runceanu, Ion Luchian Mihalea, Dan Spataru, Cornel Fugaru Tinere sperante: Rodica Tudor (Marele Premiu Mamaia 2012), Florina Calin, Diana Doroftei, Adi Gutu, Bianca Ulrich, Gabriela Coman Prezinta: Sorin Lupascu si Bebe Astur Invitati surpriza! XXXX Am numit acest spectacol “Debut studentesc” pentru ca am reunit pe scena valori ale muzicii usoare romanesti care au debutat pe scena Casei Studentilor si care de-a lungul carierei au revenit cu placere pentru a canta generatiilor de studenti din Centrul Universitar Bucuresti. Corina Chiriac a debutat chiar aici la un concurs de muzica usoara in anul 1965 si care in timpul studentiei (a absolvit Facultatea de teatru,, daca nu stiati!) a sustinut nenumarate concerte pentru colegii studenti. Gabriel Cotabita a cantat cu formatia “Redivivus” la Casa Studentilor din Craiova, iar intre anii 1983 – 1985 i s-a alaturat ca solist lui Mihai Pocorschi, chitarist si fondator al formatiei Holograf in anul 1977 la Casa Studentilor, formatie care a activat aici pana dupa anul 1990. Andreea si Xenti Runceanu au activat in timpul studentiei la Casa Studentilor in diferite trupe muzicale si de dans latino si au sustinut nenumarate concerte pentru studenti, fiind de asemenea prezente constante in spectacolele noastre organizate in ultimii trei ani. Silvia Dumitrescu, absolventa a Sectiei de Jazz a Conservatorului bucurestean, a fost, este si va ramane prietena studentilor de ieri si de azi pentru care a cantat cu mare placere de cate ori a fost invitata. Stela Enache a fost o prezenta constanta in spectacolele studentesti in perioada in care a urmat cursurile Conservatorului din Cluj Napoca, iar apoi a interpretat cu talent si daruire compozitiile lui Florin Bogardo , care a activat pe scena Casei Studentilor din Bucuresti in anii ’60 in perioada in care acesta a absolvit Conservatorul bucurestean. La capitolul surprize avem speranta ca invitatia noastra va fi onorata de catre doamna Margareta Paslaru care isi aminteste cu drag de concertele muzicale sustinute in perioada in care a fost studenta la Stiinte Juridice si de doamna Pompilia Stoian (interpreta nemuritorului slagar “Prieten drag”), cea care in 1962, alaturi de Dan Spataru,a debutat pe scena Casei Studentilor, dar mai putin cunoscuta generatiei tinere deoarece a emigrat in Germania din anul 1966. In acest spectacol vom avea medalioane video cu artisti indragiti de publicul studentesc din toate generatiile, dar care nu mai pot fi alaturi de noi: Mihaela Runceanu, solista si profesoara care a format o intreaga pleiada de tineri solisti (Silvia Dumitrescu,Adrian Enache, Marina Florea, Miky(ex Kapital),Carmen Trandafir, Maria Radu, etc.) Ion Luchian Mihalea, un adevarat simbol al Casei Studentilor, unde a activat peste doua decenii in calitate de mentor si dirijor al corului Song, dar si solist de muzica pop in Cvintetul Mihalea(format numai din studenti!) sau in formatia Krypton. Cornel Fugaru a format grupul Sincron cu care a cantat peste 10 ani la Casa Studentilor. Cornel Fugaru va fi reprezentat in spectacol de Mirela Voiculescu-Fugaru, solista, textiera si o valoroasa solista folk in vremea studentiei timisorene si de compozitorul Ionel Bratu Voicescu, fost tobosar al formatiei Sincron, autorul slagarului “Pentru voi, muguri noi”. Vor fi alaturi de noi oameni valorosi din lumea noastra muzicala, care au activat multi ani la Casa Studentilor: Andrei Partos (cunoscutul DJ de la “Preoteasa” si Costinesti si realizator al longevivei emisiuni”Psihologul musical” de la Radio Romania Actualitati) , Paul Nanca (impresarul Paulei Seling si al lui Ovi, organizatorul Marelui Festival Rock Costinesti 1982 si redactor sef al revistei de la Casa Studentilor inainte de anul 1990) , Sorin Lupascu (realizatorul de emisiuni radio-tv ,un produs al Casei Studentilor din Iasi , dar de trei ani alaturi de Casa Studentilor din Bucuresti). In spectacol vor apare si tinerele noastre sperante: Rodica Elena Tudor, laureata cu Marele Premiu Mamaia 2012, studenta la doua facultati (Drept si Limbi Straine), precum si elevii si studentii pregatiti de profesorul Bebe Astur , chitaristul si membrul fondator al formatiei Solaris a carei activitate (de 4 decenii!) o duce mai departe alaturi de solista Florina Soare. Grupul de tineri solisti – Diana Doroftei, Florina Calin, Adi Gutu, Bianca Ulrich, Gabriela Coman- au reprezentat Casa Studentilor din Bucuresti la festivalurile studentesti organizate in tara de unde s-au intors cu nenumarate premii. Va asteptam cu drag la sarbatoarea noastra muzicala!

Dragi prieteni,
a dat Dumnezeu sa pot organiza si acest spectacol in memoria Mihaelei Runceanu la comemorarea a 22 de ani de la disparitie.
E o minune dumnezeiasca cum s-a putut pastra spiritul adoratiei pentru Mihaela Runceanu la oameni de varste diferite,la oameni care au cunoscut-o personal, dar si la oameni care doar au admirat-o pe scena, la radio sau la televizor.Culmea, Mihaela are admiratori dintre oameni cu varsta sub 30 de ani, care atunci cand ea canta si era printre noi, erau tinere sperante la gradinita!
Ne vom vedea cu totii la spectacolul de pe 1 noiembrie - doar cei care sunt in tara, e adevarat!- dar am primit foarte multe mesaje de la admiratori care regreta ca nu pot participa la acest spectacol deoarece locuiesc si lucreaza departe de tara.
Multi artisti au dorit sa fie pe scena la acest spectacol(cu totul vor urca pe scena peste 30 de cantareti si dansatori!), multi altii vor veni data viitoare, iar altii chiar daca nu vin la acest gen de spectacol nu au uitat sa-i poarte respectul cuvenit fostei lor profesoare sau colege de generatie.
Stiu ca nu-si are rostul repetitia, dar acest spectacol este cu Mihaela Runceanu(in secvente video!)si pentru Mihaela Runceanu.
Va astept pe toti cu drag sa o omagiem pe Mihaela Runceanu.

P.S. De asemenea, dupa ce ne vom intalni marti la spectacol, vom alcatui grupul care se va deplasa sambata 5 noiembrie la Buzau,pentru o vizita de reculegere la mormantul Mihaelei Runceanu.

RAMPA DE LANSARE, editia a VI-a
Casa de Cultura a Studentilor Bucuresti si Asociatia Culturala Fan Club Mihaela Runceanu
Organizeaza Concertul “PENTRU VOI,MUGURI NOI”, concert dedicat memoriei Mihaelei Runceanu,
Marti , 1 noiembrie 2011, ora 18.30, Sala Mare
Artisti in concert
Formatia „Amadeus”, Andreea Runceanu si Xenti Runceanu, Alina Sorescu, Silvia Dumitrescu, Miki( ex.K-pital), Ioana Sandu, Marian Stere,Simona Florescu,Ion Radu(de la „X-Factor”),Bogdan Ionita,Nicoleta Opait, Catalin Magdalinis, Francesca Suciu,Aurel Toma
si “Muguri noi” – tinere talente: Rodica Tudor, Camelia Stanciu, Denisa Trofin, Diana Doroftei, Adi Gutu,Cristina Stroe, etc
Cu participarea extraordinara a doamnei Stela Enache!
Spectacol prezentat de Bebe Astur si Mihai Bogatu.
Invitati surpriza!

Sambata 7 mai, la Casa de Cultura a Studentilor din Bucuresti a avut loc spectacolul "Pentru voi,muguri noi" dedicat memoriei Mihaelei Runceanu la aniversarea a 56 de ani de la nastere.
Pentru ca am primit o cronica sensibila si inspirata a acestui spectacol, ii dau cuvantul lui Mihai Stefan din Ploiesti cel care are si meritul de a-mi fi facut legatura cu doamna Stela Enache.
"Sambata 14 mai a avut loc la Casa de cultura a studentilor din Bucuresti spectacolul de muzica usoara intitulat “Pentru voi, muguri noi”, dedicat inegalabilei interprete a muzicii usoare romanesti Mihaela Runceanu, de la a carei nastere s-au implinit de curand 56 de ani.
Si-au dat concursul solisti consacrati precum Ioana Sandu, Catalin Magdalinis, Ion Radu sau Francisca Suciu. O mentiune aparte pentru tanara interpreta Nicoleta Opait, absolventa a Scolii populare de arta din Iasi la clasa maestrului Titel Popovici si laureata a festivalului “Crizantema de aur”, care a interpretat cu mult talent doua piese, dintre care mentionam cantecul “Nu te ascunde”(Cornel Fugaru/Dan v.Dumitriu) din repertoriul Mihaelei.
Au evoluat si tinere sperante ca Denisa Trofin, Camelia Stanciu sau Diana Doroftei, precum si un grup de dansatori de la Liceul “Gheorghe Lazar”.
Au fost prezente cu scurte recitaluri doua dintre elevele Mihaelei de la Scoala populara de arta, acum artiste consecrate, Marina Florea si Silvia Dumitrescu, ambele foarte apreciate de public, asa cum a fost si rostirea de suflet a actritei Doina Ghitescu de la Ansamblul “Ciocarlia” al M.A.I.
Un moment inedit si foarte gustat de public a fost duetul surpriza alcatuit de doamna Stela Enache impreuna cu textierul Marian Stere. Cei doi au interpretat potpuriul intitulat “Un miracol implinit”. In continuare d-na Stela a interpretat splendiul slagar “Balada pescarusilor albastri”, dedicat memoriei celor care au scris cu mult talent muzica si versurile acestui minunat cantec, maestrul Florin Bogardo si poeta Teodora Popa Mazilu.
Punctul culminant al spectacolului l-a constituit recitalul de exceptie sustinut de marea doamna a muzicii usoare romanesti Eva Kiss. Aceasta a ridicat publicul in picioare interpretand cu dragoste si patos slagare fara egal precum “Ave Maria” (dedicat Mihaelei), “Tacutele iubiri” (de Zsolt Kerestely), “A cazut o frunza-n calea ta” (de Constantin Draghici), “Prieten drag” (de Radu Serban) sau “Puterea dragostei” (din repertoriul artistei internationale Jennifer Rush). In incheiere Eva Kiss a dedicat spectatorilor prezenti in numar mare, in ton cu atmosfera de afara, cantecul “Sa alergam prin ploaie” de Cornel Fugaru, fiind aplaudata minute in sir.
Prezentarea a fost asigurata cu profesionalism de Mihai Bogatu (realizatorul spectacolului) impreuna cu muzicianul rock Bebe Astur.
Multumim tuturor celor implicati in reusita acestui eveniment musical si speram ca spiritul gingas al Mihaelei Runceanu sa ii inspire si in continuare in organizarea de noi intalniri dedicate acestei unice mesagere a frumosului."
MIHAI STEFAN

Sper ca am pornit bine cu Rampa de lansare si va invit la cea de-a treia editie care va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, Club Old School, etaj II, 5 aprilie 2011,ora 19,00.
Proiectul “Rampa de lansare” propune reînvierea unei tradiţii atât de familiare CCS, aceea de a ne aduce aproape muzica şi poezia, dar şi tinerii cu preocupările lor specifice , artişti care susţin ideea de cenaclu studentesc. Proiectul, aflat la a treia ediţie, are un obiectiv ambiţios, acela de a pune bazele unui nou cenaclu studenţesc care să se dezvolte pe modelul Cenaclului “Trei ceasuri bune” - exemplu de succes cu ani în urmă.
Proiectul va reprezenta cu adevărat o rampă de lansare pentru artiştii tineri, elevi şi studenţi.
Programul « Rampa de lansare »:
Vernisajul expozitiei personale de fotografie Doria Drăguşin, « Viaţa monahala »
Invitaţi: poeţii George Stanca si Ovidiu Mihailescu
Prezentare de carte: Crista Bilciu- « Poema desnuda » Premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2010 pentru debut in volum
Program muzical susţinut de tineri artişti, elevi si studenţi:
Andra Muresan - muzica folk si cover-uri, studentă la Filozofie
Mircea Lungu – muzica instrumentala ambientala, master in IT in Marea Britanie
Grupul folk « Rapsotree » – format din elevi de la Colegiul National Gheorghe Sincai
Recital folk: OVIDIU MIHAILESCU
ION MARINESCU « Tzurla » & Band
Va aştept cu drag !
Pentru a fi mereu la curent cu tot ce se organizeaza la Casa Studentilor din Bucuresti va recomand sa urmariti site-ul "www.ccs.ro".

Cand am gandit proiectul "Rampa de lansare", nu stiam ca ProTV-ul va lansa in acelasi timp "Romanii au talent" si ca respectiva emisiune-concurs va polariza atentia publicului larg asupra unor necunoscuti extrem de talentati, care au sansa de a deveni instantaneu vedete.
Prin acest proiect am vrut doar sa aduc la zi vechea mea preocupare de a scoate la lumina tineri talentati, elevi si studenti, asa cum am facut prin Fan Clubul Mihaela Runceanu, acum 20-21 de ani, cu adolescenti precum Carmen Trandafir, Maria Radu,Miki-ex Kapital(Mihaela Marinache),Daniela Gyorfi,Cristina Manoliu sau ca jurnalist care a publicat primele interviuri cu viitoarele vedete Laurentiu Duta(lider ,3 SUD-EST),Loredana Groza, Catalin Crisan,Anca Turcasiu sau Daniel Iordachioaie.
Am pornit "Rampa de lansare" dupa un format clasic, dar iata ca la editia a doua am spart gheata, cu vernisajul expozitiei "Chip si stare" a artistului fotograf(si filozof!) Gabriel Stanciu. Nu stiu cum sa va povestesc ca sa fiu convingator, desi am scris pana acum nenumarate articole de presa, dar opinia tuturor celor care au vazut fotografiile a fost unanima: expozitia te cucereste instantaneu!
"Sunt cele mai frumoase si valoroase fotografii care au fost expuse aici", a declarat Petrisor Iordan, profesorul coordonator al Clubului de fotografie de la Casa Studentilor din Bucuresti.
"Am vazut din primul moment ca este un profesionist al fotografiei si il invit sa ni se alature la proiectele noastre traditionale,adevarate "brenduri" ale Casei Studentilor, "Fotogeografica"(concurs ajuns la a 15-a editie) si "Romania Student Tour",a sintetizat in cuvantul sau domnul Paul Bordas,directorul CCS Bucuresti si mentorul celor doua proiecte.
Desi discursul lui Aristotel Bunescu,jurnalistul si criticul de arta plastica si fotografie cu zeci de vernisaje la activ, a fost cel mai lung si argumentat,surprinzand sensibilitatea autorului prin cadrele expuse, dar si profunzimea cugetarilor din titlurile lucrarilor, punctul pe "i" a fost pus in ultima propozitie:"Gabriel Stanciu cand declanseaza aparatul de fotografiat are ochiul, inima si sufletul pe aceeasi linie".
La vernisaj au asistat multi iubitori de frumos si fotografie, elevi si studenti, tineri sau din generatia de mijloc, precum si cursantii de la Clubul de fotografie care si-au fixat un inalt "target" calitativ admirand fotografiile lui Gabriel Stanciu.
Desi este meritul absolut al lui Gabriel Stanciu, care s-a ingrijit de pregatirea expozitiei, cu aceeasi grija pe care o are pentru cei doi "puisori" ai lui, ma laud si eu cu succesul acestuia, chiar la vernisaj stabilindu-se ca dupa inchiderea expozitiei de la CCS Bucuresti, aceasta sa fie itinerata prin tara, in luna aprilie urmand sa fie deschisa la Casa de Cultura a Sindicatelor din Galati.
"Aceasta expozitie este o candidatura serioasa a lui Gabriel Stanciu la titlul de "Fotograful anului", a mai spus Aristotel Bunescu pentru a-l completa pe emotivul si sensibilul artist.
Publicul a continuat sa admire si sa comenteze fotografiile, sa rontaie alune si piscoturi la un pahar de suc,pana cand muzica i-a convins sa intre in club sa asiste la partea de spectacol a "Rampei de lansare".
Parca vrajiti de imaginile vizionate, spectatorii s-au lasat sedusi de sensibilitatea si calitatile vocale ale folkistei Anei Maria Dumitru si de ritmul si vivacitatea solistei pop Camelia Stanciu.
Segmentul poetic a fost asigurat de trei tineri poeti extrem de valorosi care au citit din creatia proprie: Aida Hancer din volumul "Eva nimanui", Adrian Dinis din volumul "Poezii odioase de dragoste", iar Teodor Duna s-a jucat cu noi "De-a viul", al treilea volum al sau, si putea sa se joace cu noi de-a orice, pentru ca verbul si versul sau "te fura" din prima, se vede ca are stofa de mare poet.
Recitalul grupului "Dac'art" a fost o adevarata revelatie,canta un folk elaborat, original, cu legaturi cu muzica precrestina si folclorica, iar sala a cerut indelung un bis.
Pentru a lasa fetele sa respire, subsemnatul a povestit intamplari adevarate, cu si fara umor, de la cenaclurile la care a participat, dupa care "Dac'art" a incheiat cu o "sarba", jocul folcloric foarte antrenant, prelucrat si interpretat intr-o maniera personala de Valentina Stafie si Elena Albu.
A urmat Aristotel Bunescu, care a citit din cartea pictorului si profesorului de arte plastice Ion Lazar un text despre cum vad studentii de la arte plastice modelele, barbati si femei, care stau nemiscate pentru a fi imortalizate pe panza.
Recitalul FOX STUDIS a ridicat din nou temperatura in atmosfera, stilul lor de a canta fiind greu de descris in cuvinte."Vocea Tatianei este cu totul deosebita, iar acompaniamentul lui Marius la chitara cu 12 corzi este stralucitor", l-am citat pe vernisatul serii Gabriel Stanciu.
Acum ca am dat lovitura cu aceasta editie (si expozitie!),ramane de vazut ce ne rezerva viitorul!
Echipa organizatorica incepe sa se contureze, de data aceasta avand sprijinul lui Bebe Astur, indrumatorul Cameliei Stanciu si al Dac'art,dar si al prietenilor Gabriel Stanciu si Aristotel Bunescu.
Ne revedem pe 5 aprilie cand vor canta studenta Andra Muresanu de la Filozofie, actorul Ion Marinescu "Turla", Calin Costache si Ovidiu Mihailescu(acesta fiind si un foarte bun poet).
Vor fi si alte surprize, dar cea mai mare este cea furnizata de regizoarea Crista Bilciu, cea care pe 16 martie a fost declarata castigatoarea concursului de poezie pentru debutanti organizat de Uniunea Scriitorilor pentru volumul "Poema desnuda".Pentru publicul Teatrului Podul, Crista Bilciu este regizoarea care a montat peste 10 piese in ultimii 5 ani, pentru ea "Podul" fiind o a doua casa.

Locaţie: CLUB OLD SCHOOL
Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti (CCS)
Data desfăşurării: 15 martie 2011, ORA 19,00
Proiectul “Rampa de lansare” propune reînvierea unei tradiţii atât de familiare CCS, aceea de a ne aduce aproape muzica şi poezia, dar şi tinerii cu preocupări specifice lor, artişti care susţin ideea de cenaclu studenţa doua ediţie, are un obiectiv ambiţios, acela de a pune bazele unui nou cenaclu studenţesc care să se dezvolte pe modelul Cenaclului “Trei ceasuri bune” - exemplu de succes cu ani în urmă.
Proiectul va reprezenta cu adevărat o rampă de lansare pentru artiştii tineri, elevi şi studenţi.
Programul « Rampa de lansare »:
Vernisajul expozitiei personale Gabriel Stanciu, foto alb-negru « Chip si stare »
Invitaţi: poeţii :George Stanca si Teodor Duna
Prezentare de carte:
Editura Vinea - Adrian Dinis – « Poezii odioase de dragoste »
- Aida Hancer – « Eva nimanui »
Program muzical susţinut de artişti studenţi:
Ana Maria Dumitru - muzica folk, studentă la Matematică
Camelia Stanciu – muzica uşoară, studentă la ASE, Premiata la Mamaia 2010
Grupul folk DAC’art (fost Legende) – Premiul II la Festivalul “Baladele Dunării” 2010
In recital : Grupul « FOX STUDIS » folk alternativ, jazz, format din Tatiana si Marius Ojog
Vă aşteptăm cu drag !

Tiptil, "TIPTIL", in "sprint" usor, spectacolul din 13 februarie de la Clubul Old School- Casa de Cultura a Studentilor Bucurest, a avut mare succes.
In primul rand, trupa "Sprint-Band" a reusit un spectaculos comeback dupa 20 de ani in care membrii acesteia au cantat in alte formule, dar practic si-au cladit cariere in profesii liberale. "Regasire" a fost mesajul lor pentru public, dar bisul a fost solicitat pentru "Doar inima" si "I can...", oricare dintre acestea avand sansa sa devina hituri.
Marea surpriza a fost "TIPTIL", care are valoare, are compozitii, are prezenta scenica si care face muzica de dans. Stilul nouvelle vague ii prinde de minune pe Bujor-chitara bas,Cretu-chitara, Ciprian-tobe, iar vocile fetelor, Adina si Raluca, sunt de cristal. De miscat se misca foarte bine, mai ramanea ca si Ciprian sa-si ia setul de tobe in brate si sa danseze alaturi de fani.
De profesionistii de la "Trupa no.13" ce-ar mai fi de zis ? Ca au ridicat publicul in picioare inca de la prima piesa si ca alaturi de ei s-a dansat de la inceput si pana la sfarsit.Vorbele sunt inexpresive pentru a putea descrie atmosfera ce s-a creat in jurul "Trupei 13", cea care reuseste sa cante unele piese, de multe ori, mai bine decat originalul.

RAMPA DE LANSARE
CLUB OLD SCHOOL - 22 FEBRUARIE 2011 , ORA 19
Literatura
Invitati: poetii Lucian Avramescu si George Stanca
Prezentare de carte: Nicolae Tone, Editura Vinea
Poezie de dragoste: Stefan Ciobanu
Poezie si proza satirica : Sorin Teodoriu
Program muzical sustinut de artisti studenti:
Ana Maria Dumitru - muzica folk, studenta la Matematica
Rodica Tudor – muzica usoara, studenta la Limbi straine, Premiul II la Interpretare, Festivalul Mamaia 2010
Marius Matache – cadru universitar si doctor in chimie, partener al proiectului pentru descoperirea de tinere talente prin site-ul “foreverfolk”
Eugen Avram - folkist din generatia de mijloc, fost coleg cu mine la ASE,un descoperitor si promotor de tinere talente, organizatorul Galelor Remember "Vali Sterian"
Trio Constantin Mirea – vioara, masterand la Conservator, Premiul pentru cel mai bun instrumentist la Galele Studentesti de Jazz de la Sibiu 2010, unde a reprezentat CCS Bucuresti
“Proiectul Tivodar” - Marele premiu la Festivalul “Baladele Dunarii” 2010,unde a reprezentat CCS Bucuresti, Alex Nechita fiind elev ,iar Stefan Tivodar fost membru al Cenaclului “ Trei ceasuri bune”
Xxxxxxxxxxx
Spectacolul “Rampa de lansare” ,aflat la prima editie, isi propune sa readuca alaturi muzica si poezia, punand bazele unui nou cenaclu studentesc care sa continue traditia cenaclului “Trei ceasuri bune”.
Propunandu-si sa descopere noi talente si sa reprezinte efectiv rampa de lansare pentru artistii tineri, elevi si studenti, proiectul se bucura de sustinerea partenerilor “Pariu pe Prietenie”, a site-urilor “Bocanculliterar.ro” si “Foreverfolk”, a editurii “Vinea” care publica poeti debutanti si a organizatiilor studentesti.