Muzicianul american Valentin Radu si corul Sound - De 10 ani impreuna
TEN YEARS AFTER – SOUND & Valentin Radu
Corul SOUND al Casei de Cultura a Studentilor Bucuresti impreuna cu pianistul american de origine romana Valentin Radu, au prezentat luni 31 mai evenimentul jubiliar al unei frumoase colaborari muzical-artistice: TEN YEARS AFTER.
Intrarea a fost libera, ca si spiritul muzicii americane.
De 10 ani, concertele din seria SOUND & VR aduc in atentia publicului parfumul anilor de glorie ai muzicii americane in viziunea lui Valentin Radu, repertoriu pe care nicio formatie din Romania nu il acopera.
De aceasta data, Broadway-ul a venit la Bucuresti cu prime auditii ca ...extraordionarele The Phantom of the Opera, Memory si Go Go Go Joseph ale lui Andrew Lloyd Webber, ...seducatorul Steppin' out with my baby de Irvin Berlin si multe altele, pe care publicul a avut ocazia sa le audieze in ultimii 10 ani:
There's No Business Like Show Business
42nd Street
Puttin On The Ritz
It Don't Mean a Thing If It Ain't Got That Swing
Back To The Fifties
American Dance Party
Amazing Grace - Kum Ba Yah
Lullabye
Bridge Over Troubled Water
Blowin’ in the Wind
Joshua fit the battle
Do Wah Diddy Diddy
And all that Jazz
Forever Doo Wap
A fost un concert extraordinar, marcat de multiple semnificatii.
Valentin Radu, organist de talie mondiala, vine de 10 ani in tara de origine pentru a concerta impreuna cu Corul Sound dirijat si pregatit admirabil de Voicu Popescu.
Valentin Radu are un stil inimitabil, plin de umor, printr-o poveste introducand spectatorul in atmosfera specifica fiecarei piese si facand din mers un curs de istorie si estetica a muzicii americane.
Ne-a dezvaluit cu aceat prilej ca legatura sa cu Sound-ul i se datoreaza maestrului Johnny Raducanu, dar mai apoi la introducerea unui potpuriu de piese compuse de John Denver(Ion Denverescu traduce in gluma Valentin pentru romanii melomani)am recunoscut acelasi stil improvizatoric cu al maestrului Johnny.
Am aflat, de asemenea, ca Valentin Radu a fost coleg la Conservatorul Juliard din New York cu Billy Joel, ca locuiesc amandoi la Philadelphia si cum a compus acesta cantecul de leagan "Lulabye", ca o ultima incercare de a -si adormi fetita dupa ce ii daduse ca somnifer chiar si putin whisky.
Am avut si o "Vanare de vant" a celebrului Bob Dylan, care tocmai a cantat la Bucuresti.
Si am avut cateva momente de neuitat!
In primul rand am vazut cat de prietenos si de apropiat de public poate fi Valentin Radu, care in timpul prezentarii melodiilor mai facea si pe plasatorul cand observa cate un scaun gol si invita cate o persoana sa ia loc dintre cei care stateau in picioare.
In al doilea rand a fost o mica gafa: fiind deosebit de spiritual, la un moment dat s-a dus la o doamna din primul rand, i-a luat gentuta, i-a sarutat mana si a incercat sa o ia la plimbare, asta ca o introducere la piesa "Steppin' out with my baby" de Irvin Berlin. Din nefericire, a dat gres: era un cuplu de americani cam obtuzi, doamna n-a inteles nimic, iar domnul s-a inrosit de indignare dupa un asemenea afront.
In al treilea rand, a cantat de doua ori "Memory": odata pentru aniversarea celor 10 ani de concerte cu Sound si a doua oara la final, cand a socat publicul cu marturisirea ca dedica acesta piesa fiului sau Mattei, decedat pe 7 mai in urma unui stop cardiac survenit la varsta de 29 de ani.Sound-ul a cantat cu lacrimi in ochi, lui Valentin ii plangea fata si se cutremura tot, iar publicul a pastrat un minut de reculegere in semn de respect pentru tragedia din familia lui Valentin Radu.
Am avut placerea sa asist a doua oara la acest gen de concert, unic in felul sau, si va marturisesc ca este un spectacol de mare traire spirituala, complet si complex, care iti merge direct la inima.
Maestrul Valentin Radu a sustinut ieri, 1 iunie, un concert de orga la Ateneul Roman numai cu muzica de Bach, concert dedicat disparitiei lui Mattei Radu.
Personal, abia astept luna noiembrie cand acesta va reveni in Romania pentru un nou concert alaturi de minunatii muzicieni ai Corului Sound.
2 comentarii:
Buna, fac parte din corul Sound si trebuie sa precizez cel putin doua elemente generate de fantezia umoristica a maestrului Valetin (ar putea fi mai multe, mi-a lipsit timpul necesar):
1. Ion Denverescu nu exista, e doar o interpretare romanizata a lui John Denver...
2. Billy Joel isi iubea nespus fetita, nu i-ar fi dat somnifere si whiskey...
Iar sotul indignat al americancei nu era indignat, era un critic muzical, cunostinta a lui Valentin, si nici macar nu era american (Dumitru Avachian, pe numele lui...)
Sper ca mi se va ierta pedanteria, dar e bine sa punem lucrurile la locul lor...
Inteleg sa-mi fac mea culpa pentru unele informatii eronate. Multumesc ca mi-ati citit blogul si promit ca voi mai veni la concertele Corului Sound.
Trimiteți un comentariu